Appeal against interlocutory order rejecting material incompetence exception deemed inadmissible under procedural civil law
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the taxpayer authority’s appeal as inadmissible, thereby leaving in force the Court of Appeal’s decision to reject the exception of material incompetence and maintaining the appellate court’s jurisdiction to adjudicate the merits. The case involved a taxpayer challenging a decision from the Directorate of Fiscal Control that imposed measures regarding recalculated annual fiscal losses and the deductibility of interest payments to a parent company under current account agreements, specifically contesting whether the loan constituted a disguised capital contribution leading to thin capitalization. Relying on Article 158(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, the court held that an interlocutory ruling rejecting an exception of incompetence is not subject to independent appeal or cassation; such rulings may only be challenged together with the final judgment on the merits, unlike rulings declaring the court incompetent, which allow for immediate recourse.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 158 alin. (2) C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ; Appeal against interlocutory order rejecting material incompetence exception deemed inadmissible under procedural civil law: The case involved a taxpayer challenging a decision from the Directorate of Fiscal Control that imposed measures regarding recalculated annual fiscal losses and the deductibility of interest payments to a parent company under current account agreements, specifically contesting whether the loan constituted a disguised capital contribution leading to thin capitalization. Relying on Article 158(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, the court held that an interlocutory ruling rejecting an exception of incompetence is not subject to independent appeal or cassation; such rulings may only be challenged together with the final judgment on the merits, unlike rulings declaring the court incompetent, which allow for immediate recourse.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as inadmissible because the interlocutory order rejecting the exception of incompetence was not subject to independent appeal.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, reclamanta SC R.R. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – D.G.F.P., A.F.P.C.M.:
- anularea deciziei nr. 1.853 din 27 februarie 2009 a D.G.F.P. – A.F.P.C.M.; anularea parțială a raportului de inspecție fiscală generală din 15 decembrie 2008 al A.N.A.F. – D.G.F.P., A.F.P.C.M., precum și anularea dispoziției din 15 decembrie 2008 privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală în ceea ce privește măsura nr. 1.1 referitoare la obligația pentru societatea reclamantă, ca începând cu anul 2008, să aibă în vedere la calculul impozitului pe profit pierderile fiscale anuale recalculate de control, precizate în raportul de inspecție fiscală din 15 decembrie 2008. constatarea că dobânzile plătite de SC R.R. SA societății mamă R.F. în baza celor două convenții de cont curent din 24 iunie 2006 sunt perfect deductibile, împrumutul acordat netrebuind a fi considerat ca un aport mascat de capital care a fi condus la o „capitalizare subțire a societății". La termenul din 5 octombrie 2009, reprezentantul pârâtei a invocat excepția necompetenței materiale a curții de apel, în soluționarea pricinii, în raport cu prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel Craiova, constatând că obiectul cauzei este reprezentat de contestarea aspectelor stabilite și a măsurilor dispuse de organele fiscale în cuprinsul raportului de inspecție fiscală din 15 decembrie 2008, care s-au reflectat în obligații fiscale și în stabilirea pierderii fiscale al căror cuantum total este de peste 1.600.000 lei, prin încheierea din data de 5 octombrie 2009, a respins această excepție.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs pârâta, susținând, în esență, faptul că actul administrativ emis de către D.G.F.P. și contestat în cauză, nu stabilește obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei ca urmare a modificării bazei de impunere, ci dispune anumite măsuri în sarcina acesteia, or, având în vedere obiectul contestației, instanța competentă material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, era Tribunalul Dolj.
Prin întâmpinarea depusă, intimata-reclamantă SC R.R. SA a invocat excepția inadmisibilității recursului, întemeiată pe dispozițiile art. 158 alin. (2) C. proc. civ., în motivarea căreia a arătat, în esență, faptul că încheierea din data de 5 octombrie 2009 este o încheiere ce nu poate fi atacată decât odată cu fondul cauzei.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 137 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-reclamantă SC R.R. SA, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, urmând astfel a fi admisă, cu consecința respingerii recursului ca inadmisibil, pentru următoarele considerente.
Potrivit regulilor de procedură civilă, în situația în care instanța, din oficiu sau la sesizarea unei părții, este chemată să se pronunțe asupra propriei competențe, va pune în discuția părților excepția astfel formulată pentru a da posibilitatea acestora să își prezinte opinia cu privire la incidentul procedural. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (2) și (3) C. proc. civ., dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului, iar dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
În raport de dispozițiile legale invocate, Înalta Curte reține că sunt supuse recursului, după caz, numai încheierile prin care instanța admițând excepția de necompetență, declină competența de soluționare a cauzei în favoarea altei instanțe, iar nu și încheierile de respingere a acestei excepții.
Rezultă că încheierea din 5 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova nu este susceptibilă de calea de atac a recursului, ca încheiere prin care s-a respins excepția de necompetență materială a instanței inițial investite, ci va putea fi atacată numai odată cu hotărârea ce se va pronunța de curtea de apel, în soluționarea fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.G.F.P. – A.F.P.C.M., împotriva încheierii din 5 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 martie 2010.