Non-initiation of criminal prosecution for abuse in office: validity of bailiff’s enforcement of final judicial cost awards against pension income

Asupra recursului de față ;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 149 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B.M. împotriva rezoluției nr. 585/ll/2 din 23 septembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15 martie 2009, petentul B.M. a formulat plângere împotriva rezoluției 585/II/2 din 23 septembrie 2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, solicitând desființarea soluției de neîncepere a urmăririi penale față de executorul judecătoresc K.G., întrucât a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu, având în vedere că a achitat creditorului N.C. banii pe care îi datorează acestuia.

Analizând plângerea petentului, instanța de fond a reținut că prin ordonanța din data de 13 august 2009 dată în dosarul nr. 767/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmării penale față de executorul judecătoresc K.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru a se dispune astfel, s-a reținut faptul că pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc K.G. au fost înregistrate 4 dosare de executare silită la cererea debitorului N.C., împotriva creditorului B.M., respectiv nr. 108/2005, nr. 194/2006, nr. 52/2008 și nr. 60/2009.

1) Dosarul de executare nr. 108/2005 a avut ca obiect executarea silită a titlului executoriu - sentința penală nr. 534/2004 a Judecătoriei Buhuși prin care inculpatul N.C. a fost achitat în temeiul art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 205 C. pen. și în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 193 C. pen.

Prin această hotărâre a fost obligată partea vătămată B.M. să-i plătească inculpatului suma de 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Hotărârea a rămas definitivă la data de 21 aprilie 2005 prin decizia penală nr. 369/R/2005 a Tribunalului Bacău.

La data de 2 martie 2005 executorul judecătoresc a solicitat instanței încuviințarea executării silite. Prin încheierea din 3 martie 2005 pronunțată în dosarul nr. 382/2005 al Judecătoriei Buhuși, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu nr. 534/2004, la data de 10 martie 2005 s-a emis somație către B.M.. La data de 11 aprilie 2005 executorul a solicitat Casei Județene de Pensii Bacău să indisponibilizeze din sumele pe care debitorul le primește, suma de 3.651.500 lei din care 1.000.000 lei reprezintă cheltuieli judiciare, 651.500 lei cheltuieli de punere de executare și 2.000.000 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de executare.

Debitorul a plătit prin mandat poștal suma de 1.000.000 lei lui N.C., fără a înștiința în timp util executorul judecătoresc.

In data de 1 august 2005, executorul judecătoresc a adus la cunoștința Casei Județene de Pensii Bacău că din suma poprită debitorul B.M. a achitat creditorului suma de 1.000.000 lei prin mandat poștal, iar în data de 26 septembrie 2005 i-a trimis o adresă creditorului N.C. prin care îi solicita să returneze debitorului B.M. suma încasată în plus.

La data de 4 iulie 2005 B.M. a făcut plângere penală împotriva executorului judecătoresc K.G.. Prin rezoluția nr. 495/P/2005, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuși a dispus neînceperea urmăririi penale față de K.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen. și art. 288 C. pen., întrucât faptele nu există. Prin rezoluția nr. 605/11/2/2005 prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a menținut această soluție.

2) Dosarul de executare nr. 194/2006 s-a format în baza solicitării debitorului N.C. de punere în executare a cheltuielilor judiciare la care B.M. a fost obligat prin sentința civilă nr. 885 din 15 decembrie 2005 pronunțată în dosarul Judecătoriei Buhuși nr. 1649/2005. În acest dosar, având ca obiect contestație la executare, contestatorul B.M. a solicitat anularea formelor de executare din dosarul de executare nr. 108/2005. Acțiunea i-a fost respinsă și a fost obligat să-i plătească intimatului N.C., suma de 200 lei cheltuieli de judecată.

Hotărârea a rămas irevocabilă la 4 septembrie 2006 prin decizia civilă nr. 292/2006 a Tribunalului Bacău, prin care a fost respins ca nefondat recursul petentului B.M., acesta fiind obligat să-i plătească suma de 200 Ron lui N.C. cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 787 din 4 septembrie 2006, Tribunalul Bacău a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de B.M., obligându-l pe acesta să plătească 200 lei cheltuieli de judecată lui B.M.

Prin încheierea Judecătoriei Buhuși, pronunțată la data de 22 noiembrie 2006, în dosarul nr. 1720/2006 a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu nr. 885/2005.

La data de 7 decembrie 2006 executorul judecătoresc I-a somat pe B.M. să plătească suma de 666,45 lei din care 466,45 lei reprezintă cheltuieli de judecată și de punere în executare și suma de 200 lei reprezintă comunicare acte de procedură.

La data de 18 decembrie 2006, executorul a emis adresă către Casa județeană de Pensii Bacău pentru indisponibilizarea sumei de 666,45 lei din sumele pe care le primește debitorul B.M.

Împotriva popririi, B.M. a formulat contestație la executare, aceasta făcând obiectul dosarului Judecătoriei Buhuși cu nr. 43/199/2007. În rejudecare, prin sentința civilă nr. 144 din 21 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr. 1275/199/2007, s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul debitor B.M. în contradictoriu cu intimatul creditor N.C. și terțul poprit Casa județeană de Pensii Bacău, fiind obligat contestatorul creditor B.M. să-i plătească intimatului creditor suma de 300 lei reprezentând onorariu de avocat. Prin decizia civilă nr. 798/R/2008, Tribunalul Bacău a respins recursul formulat de reclamantul B.M. pe care l-a obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului pârât.

3) Dosarul de executare nr. 52/2008 a avut ca obiect titlul executoriu - sentința penală nr. 178 din 12 septembrie 2007 emis de Judecătoria Buhuși. Prin această sentință penală s-a dispus în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) C. proc. pen. respingerea ca nefondată a plângerii formulată de B.M. împotriva rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuși nr. 817/P din 29 martie 2007 și nr. 817/P din 23 mai 2007. Prin această hotărâre a fost obligat B.M. să-i plătească intimatului N.C. suma de 300 lei reprezentând onorariu avocat. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 57/R din 22 ianuarie 2008 a Tribunalului Bacău, prin care s-a respins recursul declarat de recurentul B.M., fiind obligat recurentul la plata sumei de 300 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat.

La data de 15 mai 2008, executorul judecătoresc l-a somat pe debitorul B.M. să plătească suma de 816,30 lei din care 666,30 lei reprezentând cheltuieli judiciare la fond și recurs și de punere în executare și suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de executare. în data de 8 iulie 2008 executorul judecătoresc a emis o adresă către Casa Județeană de Pensii Bacău, solicitând indisponibilizarea sumei de 816,30 lei din sumele pe care debitorul le primește.

Cu privire la acest dosar de executare, B.M. a făcut plângere penală împotriva executorului judecătoresc K.G. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Prin rezoluția nr. 613/P/2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen. și art. 289 C. pen. împotriva acestei soluții nu s-a făcut plângere.

4) Dosarul de executare nr. 60/2009 s-a format în baza titlului executoriu - sentința civilă nr. 144/2008 a Judecătoriei Buhuși pronunțată în dosarul nr. 1275/199/2007. Prin această hotărâre s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul debitor B.M. în contradictoriu cu intimatul N.C. și terțul poprit Casa Județeană de Pensii Bacău. A fost obligat contestatorul creditor B.M. să plătească intimatului creditor suma de 900 lei reprezentând onorariu avocat. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 797 din 19 septembrie 2008 a Tribunalului Bacău, prin care s-a respins recursul recurentului B.M., care a fost obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului pârât.

În data de 15 aprilie 2009 executorul judecătoresc l-a somat pe B.M. să achite reclamantului N.C. suma de 1.479,30 lei din care 1.320,30 lei reprezintă cheltuieli de judecată și de punere în executare și 150 lei reprezintă cheltuieli de executare.

În data de 28 aprilie 2009 executorul judecătoresc a încheiat un proces-verbal prin care a constatat că la biroul său s-a prezentat B.M., care a declarat că refuză să achite debitul susținând nu mai are nici o sumă de plătit.

În data de 4 mai 2009 executorul a emis adresă către Casa Județeană de Pensii Bacău solicitând indisponibilizarea sumei de 1.479,30 lei din care sumele pe care debitorul le are de primit.

Analizând hotărârile judecătorești și dosarele de executare enumerate mai sus, procurorul a reținut că în cauză nu au rezultat indicii temeinice și concludente cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală de către executorul judecătoresc K.G., întrucât în condițiile în care B.M. nu a achitat din proprie inițiativă sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare la care a fost obligat prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, pronunțate în dosare în care a avut calitatea de reclamant/parte vătămată, creditorul N.C. a urmat procedura legală de executare silită.

În consecință, executorul judecătoresc și-a îndeplinit atribuțiile în conformitate cu Codul de procedură civilă și Legea nr. 188/2000, nerezultând din cercetări că ar fi încălcat prevederile legale.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale a fost, ulterior, confirmată prin rezoluția nr. 585/ll/2/2009 din 23 septembrie 2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin care s-a respins ca nefondată plângerea petentului.

În conformitate cu dispozițiile art. 2781 C. proc. pen., petentul a formulat plângere la instanța de judecată.

Analizând actele dosarului, instanța de fond a constatat că plângerea petentului este nefondată, soluțiile pronunțate de organele de urmărire penală fiind legale, întrucât faptele executorului judecătoresc nu realizează conținutul vreunei infracțiuni.

Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat recurs petentul, reiterând în esență solicitarea de tragere la răspundere penala a intimatului, întrucât a efectuat executarea silită în mod abuziv.

Înalta Curte, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat.

În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. (1) și art. 52 C. proc. pen., precum și cu cele ale art. 23 alin. (11) din Constituția României, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea unei proceduri judiciare penale (prin începerea urmăririi penale) nefiind posibilă decât în condițiile prevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 228 alin. (1) C. proc. pen., organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute de art. 221 C. proc. pen., dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen. De altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. (1) C. proc. pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

Având în vedere aceste dispoziții legale, procurorul a efectuat acte premergătoare, acte prevăzute de art. 224 alin. (2) C. proc. pen., fiind format dosarul penal nr. 767/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

În urma efectuării acestor acte premergătoare, necesare pentru soluționarea plângerii penale formulată de petent, dar și pentru a se stabili eventuala incidență a vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen., nu au fost relevate minime indicii temeinice - în sensul art. 681 C. proc. pen. - care să justifice presupunerea rezonabilă că persoana față de care s-au efectuat acte premergătoare a săvârșit, cu vinovăția cerută de lege, fapta expusă în plângerea penală.

Dimpotrivă, actele premergătoare efectuate au relevat existența cazului prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen., caz care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.

Înalta Curte, analizând actele premergătoare efectuate în cauză, constată că, într-adevăr, intimatul K.G. nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., întrucât nu există niciun fel de date, indicii și dovezi că a acționat în sensul vătămării intereselor legale ale petentului.

Activitatea executorilor judecătorești este reglementată de Legea nr. 188/2000, care statuează în art. 57 alin. (1) că actele acestora sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, iar potrivit art. 58 din aceeași lege, cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Astfel, având în vedere că din actele premergătoare efectuate în cauză nu s-au putut identifica indicii care să confirme existența vreunei fapte penale, iar petentul nu a invocat și depus în susținerea afirmațiilor sale probe care să ateste o altă situație de fapt decât cea care rezultă din actele dosarului, soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul B.V.M. împotriva sentinței penale nr. 149 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul B.V.M. împotriva sentinței penale nr. 149 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2010.