Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 252/2010 AI generated

Annulment granted and appeal reinstated over erroneous finding of unpaid stamp duty.

Case Number Decizia nr. 252/2010
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The court admitted the motion to annul the prior appellate decision, annulled the contested decision of 30 June 2009, and scheduled the underlying appeal for re-hearing on 9 March 2010, thereby granting relief to the movant. The movant had challenged the annulment of its appeal for insufficient stamp duty, arguing that the duty had in fact been paid to the correct state budget account and that the court had failed to notify it of any irregularity under the applicable procedural rule. The court found that the earlier ruling rested on a material error—mistakenly concluding the fee was unpaid—thus satisfying the ground for annulment under Article 318 of the Code of Civil Procedure, and held that the appeal should proceed on the merits.

Legislator headnote

AI generated

art. 21 din Constituția, art. 318 C. proc. civ; Annulment granted and appeal reinstated over erroneous finding of unpaid stamp duty: Conform art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța a respins recursul dar a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare ori de casare.

Keywords

AI generated
unpaid stamp duty civil annulment article of civil procedure accounting error payment of fee procedural duty

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra contestației în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația în anulare înregistrată la 31 iulie 2009, contestatoarea C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREȘTI, sucursala REGIONALA IAȘI, a solicitat în contradictoriu cu intimata A.P. IAȘI, anularea deciziei nr. 2075 din 30 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 3471/99/2007 și rejudecarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 49 din 22 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială.

În motivarea contestației în anulare, contestatoarea susține că anularea recursului este rezultatul unei erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și anume anularea greșită, ca netimbrată, a căii de atac, deși taxa de timbru a fost achitată în termen; că taxa a fost achitată până la termenul indicat în citație, ca beneficiar fiind indicat bugetul de stat în contul indicat de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar pe un alt cod de identificare fiscală; că instanța putea să acorde un termen având în vedere buna credință a recurentei care a achitat taxa în cuantumul solicitat și să dispună citarea în acest sens; că în această situație a fost îngrădit liberul acces la justiție, drept garantat prin art. 21 din Constituția României și art. 6 paragraf 1 din C.E.D.O.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 318 C. proc. civ.

Intimata A.P. IAȘI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare.

Analizând actele și lucrările de la dosar Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța a respins recursul dar a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare ori de casare.

Soluționând recursul, Înalta Curte, secția comercială, prin decizia nr. 2075 din 30 iunie 2009, a anulat recursul declarat de pârâta C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREȘTI, sucursala REGIONALA IAȘI, împotriva deciziei nr. 49 din 22 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială ca insuficient timbrat, constatând că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în contul corect.

Instanța de recurs a procedat în mod nelegal, dând eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997 fără a încunoștiința partea despre această neregularitate.

În mod eronat instanța de recurs a reținut că taxa judiciară de timbru a fost depusă în alt cont întrucât din dovada aflată la dosar rezultă că taxa judiciară de timbru a fost depusă în contul indicat al bugetului de stat 20070103, motiv pentru care contestația în anulare este fondată, fiind întrunită ipoteza art. 318 C. proc. civ.

Așa fiind, Înalta Curte va admite contestația în anulare formulată de contestatoarea C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREȘTI, SUCURSALA REGIONALA IAȘI împotriva deciziei nr. 2075 din 30 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială. Urmare admiterii contestației în anulare se va anula decizia contestată și se va fixa termen pentru soluționarea recursului la 9 martie 2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREȘTI, SUCURSALA REGIONALĂ IAȘI împotriva deciziei nr. 2075 din 30 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, anulează decizia atacată și fixează termen pentru soluționarea recursului la 9 martie 2010, cu citarea părților.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.