Jurisdiction over road vignette fee collection: Commercial contract classification versus administrative competence

Asupra conflictului de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 noiembrie 2009 pe rolul Judecătoriei Satu Mare creditoarea C.N.A.D.N.R. SA prin D.R.D.P. Cluj, a formulat somația de plată împotriva debitoarei SC E.H.E. SRL, solicitând să se emită o ordonanța de plata prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata:

- echivalentului in lei a sumei de 51 curo plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR, valabil pentru ultima zi din luna anterioara datei achitării tarifului conform art. 6 din O.G. nr. 15/2002, alin. (1) si (2)], cu titlu de debit, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România ramase restante; 73,29 Euro plătibil la cursul de schimb al BNR valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadentei ratei (pentru fiecare rata in parte) reprezentând penalități de întârziere calculate pana la data de 06 noiembrie 2009 inclusiv, pentru neplata la termenele si in cuantumul stabilit a debitului conform contractului si mai departe pana la achitarea integrala a debitului; echivalentul în lei a 4,67 Euro plătibil la cursul de schimb al BNR valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadentei ratei, reprezentând penalități de întârziere calculare pentru neplata la termenele si in cuantumul stabilit a ratelor eșalonate până la data achitării acestora inclusiv, cheltuieli de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

În drept a invocat prevederile O.G. nr. 5/2001. Judecătoria Satu Mare prin sentința civilă nr. 803 din 5 februarie 2010 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, reținând în esență că potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 84/2003 (astfel cum a fost modificat prin art. 1 din Legea nr. 47/2004) C.N.A.D.N.R. SA este persoană juridică de drept privat asimilată autorităților publice și că în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative, inclusiv contractele asimilate actelor administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale sau de persoanele juridice de drept privat asimilate autorităților publice centrale, se soluționează în fond (în primă instanță) de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea sub nr. 287/35/2010.

La rândul ei și această instanță și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Satu Mare, prin sentința civilă nr. 183/CA/2010 din 10 mai 2010, reținând în motivarea hotărârii următoarele considerente:

In speță, contractul nr. 2676 din 25 septembrie 2006 încheiat între părți, are ca obiect eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale și deși C.N.A.D.N.R. SA este o autoritate publică centrală, cerințele art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 nu sunt îndeplinite.

Astfel, contractul nu are ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și nici achizițiile publice și nu poate fi calificat ca un contract asimilat actului administrativ care să atragă competența instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei, în temeiul art. 10 din Legea contenciosului administrativ. Contractul privind eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale are natura unui contract comercial, încheiat între o autoritate publică și o societate comercială, prin care autoritatea percepe societății comerciale o taxă de utilizare a rețelei de drumuri naționale.

Constatând ivit conflict negativ de competență între Curtea de Apel Oradea și Judecătoria Satu Mare, în temeiul prevederilor art. 20 și urm. C. proc. civ., dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Sesizată în condițiile art. 20 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze litigiul dedus judecății este Judecătoria Satu Mare, pentru următoarele considerente:

Reglementând obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ, Legea nr. 554/2004 prevede, prin art. 8 alin. (2) și (3), că instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ, având în vedere regula după care în astfel de situații, principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.

Contractul administrativ nu este definit de acest act normativ, legiuitorul limitându-se să asimileze, prin art. 2 lit. c), teza a II-a, actelor administrative în sensul acestei lege, anumite contracte încheiate de autoritățile publice, în funcție de obiectul lor, respectiv a celor ce privesc punerea în valoare a bunurilor proprietate publică (realizată, de regulă, prin contracte de concesiune, de închiriere sau de administrare a unor bunuri publice), executarea lucrărilor de interes public (ex. parteneriat public - privat pentru concesiunea de lucrări, prestarea serviciilor publice (concesiune, delegare de gestiune), achizițiile publice, precum și alte categorii de contracte administrative care pot fi expres prevăzute prin legi speciale.

În pricina de față, prin demersul său judiciar creditoarea C.N.A.D.N.R. SA prin D.R.D.P. Cluj a formulat somația de plata împotriva debitoarei SC E.H.E. SRL solicitând să se emită o ordonanța de plata prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata:

- echivalentului in lei a sumei de 51 Euro plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR, valabil pentru ultima zi din luna anterioara datei achitării tarifului (conform art. 6 din O.G. nr. 15/2002, alin. (1) si (2), cu titlu de debit, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România rămase restante; 73,29 Euro plătibil la cursul de schimb al BNR valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadentei ratei (pentru fiecare rata in parte) reprezentând penalități de întârziere calculate pana la data de 06 noiembrie 2009 inclusiv, pentru neplata la termenele si in cuantumul stabilit a debitului conform contractului si mai departe pana la achitarea integrala a debitului; echivalentul în lei a 4,67 Euro plătibil la cursul de schimb al BNR valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadentei ratei, reprezentând penalități de întârziere calculare pentru neplata la termenele si in cuantumul stabilit a ratelor eșalonate până la data achitării acestora inclusiv, cheltuieli de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că a încheiat cu debitoarea contractul nr. 2676 din 25 septembrie 2006, având ca obiect eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale.

Cererea de ordonanță de plată a fost formulată de D.R.D.P. Cluj în temeiul prevederilor a O.G. nr. 5/2001 privind procedura somației de plată.

Potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001, „cererile privind somația de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță."

Astfel fiind, litigiul poartă asupra executării obligațiilor decurgând din contractul având ca obiect eliberarea rovinietelor în beneficiul unei societăți comerciale de către Compania Națională, care este, potrivit statului său, prevăzut în anexa la O.U.G. nr. 84/2003, „societate comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut". Prin urmare, raportat la obiectul său, respectiv eliberare rovinietă și încasare tarif utilizare drumuri și, în condițiile în care nu a fost încheiat de o persoană juridică de drept privat autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, asimilată unei autorități publice în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, acest contract nu se circumscrie sferei contractelor cărora le sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2), coroborate cu art. 2 lit. c) din această lege, competența de soluționare a cererii de emitere a somației de plată revenind Judecătoriei Satu-Mare.

Înalta Curte are în vedere și faptul că reglementând cadrul juridic al serviciilor comunitare de utilități publice, legiuitorul a stabilit, în mod expres, prin art. 51 alin. (p1) din Legea nr. 51/2006, introdus prin O.U.G. nr. 13/2008, competența materială a instanței de contencios administrativ numai pentru soluționarea litigiilor dintre unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice și operatori în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor de delegare a gestiunii; precum și a celor privind acordarea de despăgubiri, soluționarea tuturor celorlalte litigii contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor prestate realizându-se de instanțele de drept comun.

Această soluție legislativă este de natură să asigure o delimitare clară a sferei contractelor încheiate de autoritățile publice asimilate actului administrativ prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, în același sens pronunțându-se și instanța supremă.

Astfel fiind, un asemenea contract este un contract comercial, fiind încheiat între două persoane juridice, dintre care niciuna nu este o autoritate publică, și având ca obiect eliberarea rovinietelor în schimbul prețului, astfel că nu este un contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii în sensul prevederilor art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007 și ale art. 2 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 554/2004 pentru a atrage competența instanței specializate de contencios administrativ.

In consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Satu-Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe C.N.A.D.N.R. prin D.R.D.P. Cluj și SC E.H.E. SRL Satu Mare în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 august 2010.