Refugee status recognition and monetary reparations under Law No. 189/2000: sufficiency of witness testimony and official documents to prove ethnic persecution between 1940 and 1945
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal of the County Pension House, confirming the lower court's ruling that the claimant was entitled to refugee status recognition for the period 1940–1945 and corresponding monetary reparations, upholding the first instance's order to annul the pension authority's rejection decision. The dispute centered on whether the claimant met the legal definition of a "displaced person" or refugee who suffered ethnic persecution under the regime established between September 1940 and March 1945, with the appellant arguing that the evidence was insufficient due to conflicting dates and the reliance on a single witness. The court relied on Article 1 of Government Emergency Ordinance No. 105/1999, approved by Law No. 189/2000, and Article 4 of the Implementation Norms approved by Government Decision No. 127/2002, determining that proof could be established through official documents or witness testimony in the absence of the former, and that the submitted evidence and witness statement sufficiently demonstrated the claimant's eligibility for reparations effective from the first of the month following the application date.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 alin. (1) C. proc. civ; Refugee status recognition and monetary reparations under Law No. 189/2000: sufficiency of witness testimony and official documents to prove ethnic persecution between 1940 and 1945: Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 595/2009 din 19 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S.M. în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, instanța dispunând anularea Hotărârii nr. 23508 din 28 noiembrie 2008 și obligarea pârâtei să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada septembrie 1940 – martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că probatoriul administrat în cauză atestă cu caracter unitar împrejurarea că reclamanta se încadrează în situația prevăzută de art. 1 alin. 1 lit. c din Legea nr. 189/2000, fiind îndrituită la măsurile reparatorii prevăzute de acest act normativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând, în esență, că potrivit legii sunt necesare două surse de informație care să indice aceleași date, respectiv: data de plecare, localitatea de plecare și motivul plecării, localitatea de refugiu și data întoarcerii din refugiu.
A mai susținut recurenta că în cazul de față există date insuficiente și contradictorii, instanța procedând de altfel la audierea unui singur martor.
Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat.
Conform art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor O.G. nr. 105/1999, persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
De asemenea, în acord cu dispozițiile art. 61 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art.1 din ordonanță se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente și, în lipsa acestor acte, prin declarație cu martori.
Din probatoriul administrat în cauză, în speță înscrisurile depuse la filele 7 – 14 din dosarul de fond, precum și din declarația martorului audiat nemijlocit de instanța fondului, rezultă că intimata - reclamantă se încadrează în situația prevăzută de lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speță, situație dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 61 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002.
Se mai constată că reclamanta este îndrituită la acordarea drepturile bănești în speță începând cu data de 1 noiembrie 2008, respectiv data de 1 a lunii următoare celei în care aceasta a depus cererea, iar nu de la 27 octombrie 2008, dată ce dintr-o simplă eroare materială a fost de asemenea reținută în cuprinsul dispozitivului hotărârii atacate.
Pentru considerentele arătate, se constată că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 595/2009 din 19 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2010.