Validity of commercial lease contract despite missing administrator signature; implicit recognition of penalty clause through payment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal in cassation filed by the tenant, thereby upholding the Court of Appeal’s decision and leaving the lower court's order for the tenant to pay late penalties and legal costs in full force. The dispute concerned a commercial lease where the tenant argued the contract was invalid because it was not signed by the authorized administrator, although the tenant had previously acknowledged the debt by paying the rent in full. The Court determined that the initial summons defect had been cured and that the contract was valid, as evidenced by a pre-contractual letter from the administrator and the tenant's own act of fulfilling the rental obligation, which implicitly recognized the contract's validity and its penalty clause. The decisive legal basis involved the requirements for the validity of commercial agreements and the doctrine of implied recognition of contractual obligations through conduct, with the appeal dismissed under Article 312 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Validity of commercial lease contract despite missing administrator signature; implicit recognition of penalty clause through payment: The dispute concerned a commercial lease where the tenant argued the contract was invalid because it was not signed by the authorized administrator, although the tenant had previously acknowledged the debt by paying the rent in full. The Court determined that the initial summons defect had been cured and that the contract was valid, as evidenced by a pre-contractual letter from the administrator and the tenant's own act of fulfilling the rental obligation, which implicitly recognized the contract's validity and its penalty clause. The decisive legal basis involved the requirements for the validity of commercial agreements and the doctrine of implied recognition of contractual obligations through conduct, with the appeal dismissed under Article 312 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to justify the decision to dismiss the cassation appeal as unfounded.
Full text
Asupra contestației în anulare:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea, sub nr. 53/200, reclamanta SC P. SA Focșani, în contradictoriu cu pârâta SC M.S. SRL Panciu, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata sumei de 18.002.180 lei, reprezentând chirie (4.461.544 lei) și penalități de întârziere în plata chiriei (13.547.636 lei).
Tribunalul Vrancea a admis acțiunea reclamantei prin sentința civilă nr. 65 din 15 februarie 2000 și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 18.002.180 lei, reprezentând chirie și penalități, cu cheltuieli de judecată în sumă de 1.515.174 lei.
Sentința a rămas definitivă prin neapelare.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a promovat contestație în anulare, invocând faptul că procedura de citare cu societatea nu a fost făcută la sediul actual al acesteia, fiind astfel în imposibilitate de a-și formula apărările.
Tribunalul Vrancea, prin sentința nr. 531 din 2 noiembrie 2000, a admis contestația în anulare, a anulat sentința și a fixat termen pentru judecarea în fond a cauzei.
Prin sentința nr. 52 din 30 ianuarie 2001, Tribunalul Vrancea a admis în parte acțiunea, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 12.840.572 lei, penalități de întârziere către reclamantă, și a sumei de 1.515.174 lei cheltuieli de judecată.
În pronunțarea acestei soluții, instanța a avut în vedere, pe de o parte, faptul că, prin O.P .nr. 1 din 20 noiembrie 2000, pârâta a achitat reclamantei suma datorată cu titlu de chirie și că, pe de altă parte, penalitățile sunt datorate potrivit clauzei penale din contract.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, pârâta, care a arătat că, așa cum s-a arătat și la instanța de fond, contractul nu a fost valabil încheiat, întrucât nu a fost semnat de administrator.
Curtea de Apel Galați, prin decizia nr. 422 din 23 mai 2001, a respins apelul ca nefondat, reținând, în esență, valabilitatea contractului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC M.S. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile aduse de recurentă deciziei atacate vizează greșita aplicare a legii de către instanță, în raport cu materialul probator administrat în cauză și, care, în opinia recurentei-pârâte, ar susține ideea nevalibilității contractului ce constituie temeiul juridic al acțiunii.
Curtea, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Aserțiunea pârâtei, potrivit căreia contractul de închiriere nr. 441 din 19 februarie 1998 nu este valabil, nu poate fi luată în considerație, în raport cu probatoriul administrat în cauză și care dezvăluie realitatea raporturilor comerciale, derulate de părțile în litigiu în baza contractului de închiriere nr. 442 din 19 februarie 1998.
Astfel, calitatea de reprezentant al societății pârâte a lui F.L. este relevată de adresa existentă la dosar, prin care F.L., în calitate de administrator al SC M.S. SRL Panciu, solicită reclamantei încheierea unul contract de închiriere.
Cum, în cauză, nu a fost invocată neîndeplinirea altor condiții de valabilitate, în aceste condiții, contractul de închiriere nr. 441 din 19 februarie 1998 își afirmă validitatea prin îndeplinirea tuturor condițiilor cerute de lege pentru încheierea convențiilor.
În plus, în faza de la instanța de fond, în cursul judecării cauzei, pârâta a achitat reclamantei suma datorată cu titlu de chirie prin O.P. nr. 1 din 20 noiembrie 2000, aspect ce denotă că pârâta recunoaște implicit valabilitatea contractului de locațiune, deci, și a clauzei penale înscrise în același sens, în art. 6 din contractul de închiriere.
În considerarea celor ce preced, Curtea constată temeinicia și legalitatea deciziei recurate și, în consecință, în temeiul art. 312 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, SC M.S. SRL Panciu, împotriva deciziei nr. 422 din 23 mai 2001 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 martie 2003.