Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2496/2010 AI generated

Dismissal of appeal challenging ministerial order increasing work hours for hospital department heads

Case Number Decizia nr. 2496/2010
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s decision to reject the plaintiff’s claim, which resulted in the validity of the challenged administrative act remaining in force. The dispute concerned an action for the annulment of a Ministerial Order that established an 8-hour daily work schedule for department heads in public healthcare facilities, versus the standard 7-hour schedule applicable to other medical staff, with the plaintiff also seeking damages for unpaid overtime. The court held that the appeal was unfounded because the 8-hour schedule did not exceed the statutory 40-hour weekly work limit under the Labor Code, and the specific Health Reform Law did not mandate a reduced working time for department heads, who held separate administrative contracts, thus placing the regulation of their working hours within the Ministry of Health’s discretionary competence.

Legislator headnote

AI generated

art. 184 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, art. 10 din O.U.G. nr. 115/2004, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Dismissal of appeal challenging ministerial order increasing work hours for hospital department heads: The dispute concerned an action for the annulment of a Ministerial Order that established an 8-hour daily work schedule for department heads in public healthcare facilities, versus the standard 7-hour schedule applicable to other medical staff, with the plaintiff also seeking damages for unpaid overtime. The court held that the appeal was unfounded because the 8-hour schedule did not exceed the statutory 40-hour weekly work limit under the Labor Code, and the specific Health Reform Law did not mandate a reduced working time for department heads, who held separate administrative contracts, thus placing the regulation of their working hours within the Ministry of Health’s discretionary competence.

Keywords

AI generated
work schedule law reforms action by staff staff regulations public health administrative dismissal

Cited Legislation

AI generated
art. 184 alin. (4) din Legea nr. 95/2006
art. 10 din O.U.G. nr. 115/2004
870/2004), iar dacă efectuează garda și contravizita în afara orelor de program, beneficiază de drepturi salariale suplimentare, conform art. 10 din O.U.G.
art. 304 pct. 9 C. proc. civ
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivul de recurs indicat, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
art. 1 din Legea nr. 554/2004
Pe cale de consecință, nefiind dovedită nelegalitatea actului atacat, în mod corect, cu referire la art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului, iar în baza art.
art. 312 alin. (1) C. proc. civ
Cited in the decision as the basis for rejecting the appeal as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Cited in the decision as the basis for rejecting the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 127 din 29 octombrie 2009 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată și precizată de reclamantul V.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, având ca obiect anularea O.M.P.S. nr. 203/2008 și plata unor despăgubiri materiale.

În motivarea sentinței se reține că reclamantul ocupă funcția de șef secție psihiatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc. Conform art. 184 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 la numirea în funcție, șefii de secție, de laborator sau de serviciu medical vor încheia cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare cu o durată de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuți indicatorii specifici de performanță. Contractul de administrare poate fi prelungit și poate înceta în termen, în principal, în cazul neîndeplinirii indicatorilor specifici de performanță. Pe perioada existenței contractului de administrare, eventualul contract individual de muncă se suspendă.

Se mai reține că ordinul atacat nu contravine vreunei reglementări legale, instituind un program de muncă de 8 ore pentru șefii de secție și nici celorlalte ordine care instituie un program de 7 ore pentru medicii din unitățile sanitare, deoarece medicii șefi de secție se află într-o situație specială, având un contract de administrare încheiat cu spitalul.

Totodată, s-a apreciat că reclamantul nu a dovedit vătămarea sa într-un drept sau interes legitim, având în vedere că medicii șefi de secție nu au obligația efectuării gărzilor sau a contravizitei în timpul programului de lucru (obligații care intră în sarcina medicilor aflați pe funcții de execuție conform O.M.P.S. nr. 870/2004), iar dacă efectuează garda și contravizita în afara orelor de program, beneficiază de drepturi salariale suplimentare, conform art. 10 din O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată și modificată prin Legea nr. 125/2005.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul V.A., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, deoarece nu s-a ținut seama că la data încheierii contractului de administrare nr. 13220 din 22 octombrie 2007 erau în vigoare O.M.S.P. nr. 245/2003 privind aprobarea categoriilor de personal și a locurilor de muncă pentru care durata zilnică a timpului de muncă este mai mică de 8 ore și O.M.S.P. nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar – acte normative care permit ca medicii încadrați în unități publice din sectorul sanitar, indiferent de funcție, au un program de 7 ore, în medie pe zi.

Recurentul precizează că în perioada aprilie 2008 – 23 octombrie 2009 a fost vătămat prin neplata orelor suplimentare efectuate în temeiul ordinului atacat, Ministerul Sănătății revenind asupra acestei reglementări nelegale în luna octombrie 2009, când a fost abrogat articolul privitor la mărirea timpului de lucru al șefilor de secție la 8 ore.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivul de recurs indicat, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect instanța de fond a reținut că O.M.S.P. nr. 203/2008 este un act normativ emis cu respectarea legii, în limitele competențelor organului emitent - Ministerul Sănătății – singura dispoziție legală în această materie fiind art. 109 alin. (1) C. muncii, care stabilește că durata normală a timpului de lucru este de 40 de ore pe săptămână (durată ce nu a fost depășită prin actul administrativ atacat).

Se constată că Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății nu conține prevederi privind o durată redusă a timpului de lucru pentru medici sau pentru șefii de secție, astfel că reglementarea acestor aspecte intră în marja de apreciere a Ministerului Sănătății care în perioada de aplicare a O.M.S.P. nr. 203/2008 a apreciat că programul de lucru al șefilor de secție – titulari ai unor contracte de administrare - este de 8 ore.

Pe cale de consecință, nefiind dovedită nelegalitatea actului atacat, în mod corect, cu referire la art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului, iar în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de V.A. împotriva sentinței nr. 127 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 mai 2010.