Jurisdiction for challenges to judicial recruitment rejections by non-magistrates under CSM Law vs. Administrative Litigation Law
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) admitted the defendant’s exception of lack of material jurisdiction, ruling that it lacked competence to hear the case, and consequently remanded the matter to the Bucharest Court of Appeal, Administrative and Tax Section, for competent resolution. The dispute arose when an applicant, who was not a magistrate at the time of filing, challenged the Superior Council of the Magistracy’s rejection of her registration for a judicial competition, arguing that her five years of service as an expert at the National School of Clerks constituted valid judicial experience under Article 86 of Law no. 303/2004. The decisive legal basis for the remand was the finding that because the applicant did not hold the status of a judge when the administrative act was issued, Article 29(7) of Law no. 317/2004, which grants appellate jurisdiction to the Supreme Court for decisions regarding magistrates’ careers and rights, did not apply; instead, jurisdiction fell to the Court of Appeal under Article 10(1) of Law no. 554/2004 on administrative litigation and Article 158(3) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 86 din Legea nr. 303/2004, art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, art. 84 C. proc. civ, art. 3 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 159 pct. 2 C. proc. civ; Jurisdiction for challenges to judicial recruitment rejections by non-magistrates under CSM Law vs. Administrative Litigation Law: In motivarea căii de atac, recurenta susține, în esență, faptul că îndeplinește funcții de specialitate juridică în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, care potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 ar constitui vechime în magistratură, ceea ce îi dă dreptul de a participa la concursul din data de 21 martie 2010, organizat de Institutul Național al Magistraturii, pentru ocuparea unui post de magistrat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Împotriva Hotărârii nr. 43 din 5 martie 2010 a Comisiei de organizare a concursului de admitere în magistratură din data de 21 martie 2010 a formulat contestație doamna N.M.
În motivarea contestației, se arată că aceasta are o vechime în funcția de expert în cadrul Școlii Naționale de Grefieri de 5 ani și 11 luni, iar atribuțiile pe care le îndeplinește potrivit fișei postului sunt de specialitate juridică și constituie vechime în magistratură conform art. 86 din Legea nr. 303/2004.
Prin Hotărârea nr. 72 din 11 martie 2010 Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de N.M. împotriva Hotărârii nr. 43 din 5 martie 2010 a Comisiei de Organizare a concursului de admitere în magistratură din data de 21 martie 2010.
Analizând contestația formulată de N.M., Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 43 din 5 martie 2010, Comisia de Organizare a concursului de admitere în magistratură din data de 21 martie 2010 a respins cererea de înscriere la acest concurs, formulată de N.M., apreciind ca fiind neîndeplinită condiția referitoare la exercitarea unei funcții din cele enumerate expres și limitativ în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Se mai arată de către Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii că susținerile doamnei N.M. în sensul că îndeplinește funcții de specialitate juridică în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, care potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 ar constitui vechime în magistratură sunt irelevante, atât timp cât funcția exercitată de către aceasta nu se regăsește în enumerarea limitativ prevăzută de dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.
Împotriva Hotărârii nr. 72 din 11 martie 2010 a Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a declarat recurs N.M.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, anularea Hotărârii nr. 72 din 11 martie 2010 a Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
In motivarea căii de atac, recurenta susține, în esență, faptul că îndeplinește funcții de specialitate juridică în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, care potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 ar constitui vechime în magistratură, ceea ce îi dă dreptul de a participa la concursul din data de 21 martie 2010, organizat de Institutul Național al Magistraturii, pentru ocuparea unui post de magistrat.
La termenul de judecată din data de 5 mai 2010, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția de necompetență materială, iar reprezentanta intimatului a solicitat admiterea acesteia și stabilirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Analizând actele dosarului, prin prisma excepției invocate de intimat și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, Înalta Curte constată următoarele:
În cauza dedusă judecății a fost contestată Hotărârea Secției pentru Procurori a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 72 din 11 martie 2010 Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a respins contestația formulată de N.M. împotriva Hotărârii nr. 43 din 5 martie 2010 a Comisiei de Organizare a concursului de admitere în magistratură din data de 21 martie 2010.
Trebuie precizat faptul că N.M. a promovat recurs împotriva acestui act administrativ, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit acestui text normativ, hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art. 84 C. proc. civ., instanța poate califica din punct de vedere juridic o cerere pentru exercitarea unei căi de atac, chiar dacă poartă o denumire greșită.
În speță, la data formulării cererii de înscriere la concursul de admitere în magistratură din data de 21 martie 2010, recurenta nu avea calitatea de judecător.
În raport de această situație de fapt, recurenta nu se poate prevala de dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, întrucât nu este vorba despre o hotărâre care privește drepturile și cariera magistraților.
Cu alte cuvinte, pentru stabilirea competenței instanței de contencios administrativ prezintă relevanță situația profesională a petentului la momentul investirii autorității publice.
Față de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă în soluționarea prezentei cauze este Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
În raport de prevederile art. 158 alin. (3) și art. 159 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale și va trimite cauza spre competentă soluționare la Curtea de București, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Trimite cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2010.