Attempted murder conviction upheld; rejection of legitimate defense excess where prior threats lacked imminence

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 367 din 1 octombrie 2009 a Tribunalului Giurgiu s-a dispus, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174-175 lit. c) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., condamnarea inculpatului G.S. la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a), b) C. pen.

S-a luat act că partea vătămată G.S. nu s-a constituit parte civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 11.719,27 lei către Spitalul Clinic de Urgență B.A. București, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat sapa corp delict.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în ziua de 14 februarie 2009, pe fondul unor vechi neînțelegeri familiale, inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu o sapă fratelui său, G.I., provocând acestuia leziuni care au necesitat 75 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața acestuia.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul G.S., criticând-o pentru netemeinicie și solicitând reținerea art. 73 lit. a) C. pen. și reducerea corespunzătoare a pedepsei, fapta fiind comisă în condițiile depășirii limitelor legitimei apărări.

Prin decizia penală nr. 225/ A din 2 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

S-a reținut de către instanța de apel că nu pot fi reținute prevederile art. 73 lit. a) C. pen. întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv că există o stare de legitimă apărare dovedită în cauză. Mai mult, nici circumstanța atenuantă a provocării nu poate fi reținută, întrucât certurile familiale frecvente și amenințările reciproce nu pot constitui o provocare. De asemenea, s-a apreciat că individualizarea pedepsei este corectă, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G.S., reiterând criticile formulate în apel și solicitând, în baza cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. a) C. pen. și reducerea pedepsei aplicate.

Recursul este neîntemeiat.

Înalta Curte, analizând decizia recurată, atât prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și în conformitate cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.

Solicitarea inculpatului de reținere a prevederilor art. 73 lit. a) C. pen. nu poate fi primită.

Incidența acestei circumstanțe atenuante presupune existența unei stări de legitimă apărare, care să fie depășită printr-un exces de apărare, iar această depășire să nu fie determinată de existența unei stări de tulburare sau de temere a persoanei care se apără, caz în care ar fi vorba de excesul justificat, prevăzut de art. 44 alin. (3) C. pen., ce este asimilat legitimei apărări.

Premisa o constituie, însă, în toate situațiile, existența unei stări de legitimă apărare, ori în speță, cum corect s-a constatat de ambele instanțe, nu a rezultat din materialul probator o astfel de situație.

Între părți, existau frecvent conflicte și este adevărat că între partea vătămată și inculpat a existat un conflict înainte ca partea vătămată să plece de acasă și chiar l-a amenințat pe inculpat că-l va tăia.

Inculpatul a așteptat-o însă, pe partea vătămată, când aceasta se întorcea acasă pe bicicletă și a atacat-o cu o sapă, lovind-o în zona capului și a membrelor inferioare și punându-i viața în pericol.

În aceste condiții, atacul părții vătămate, consumat, în timp, cu mult înainte, nu mai era un atac direct, material, imediat și injust la adresa inculpatului, astfel încât, corect, s-a constatat că nu a existat o stare de legitimă apărare și, prin urmare, nici un exces de apărare care să atragă incidența art. 73 lit. a) C. pen.

În același sens, Înalta Curte reține că și reindividualizarea pedepsei s-a făcut corect, neexistând elemente care să justifice o reducere a acesteia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Conform art. 38516, art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce prevenția la zi pentru inculpat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare statului, onorariul apărătorului desemnat din oficiu urmând a fi avansat din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.S. împotriva Deciziei penale nr. 225/ A din 2 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive de la 14 februarie 2009, la 29 ianuarie 2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2010.