Recruitment litigation; admissibility of appeal based on failure to prove prepayment of judicial stamp tax under Law No. 146/1997
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal filed by the defendant company, thereby upholding the Court of Appeal’s procedural decision to reject the appeal as untaxed; consequently, the underlying first-instance civil judgment remains in force. The dispute involved a commercial case where the defendant appealed a lower court’s sentence but failed to demonstrate payment of the required judicial stamp tax despite being explicitly cited with this obligation and the specific amount due. The court held that the failure to prove the advance payment of the stamp tax rendered the appeal inadmissible under Article 20(3) of Law No. 146/1997, and the defendant’s request for a continuance due to counsel’s absence was deemed insufficient to excuse this statutory requirement under Article 20(1) of the same Law.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997; Recruitment litigation; admissibility of appeal based on failure to prove prepayment of judicial stamp tax under Law No. 146/1997: În această situație, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, privind taxele de timbru, cu modificările și completările ulterioare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 456 din 6 iulie 2001, Curtea de Apel Brașov a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta, SC A.M. SRL Brașov, împotriva sentinței civile nr. 416 din 2 aprilie 2001, pronunțată de Tribunalul Brașov.
În motivarea deciziei s-a reținut că apelanta nu a depus dovada plății taxei de timbru datorată, deși a fost citată cu această mențiune, indicându-se și cuantumul taxei de timbru și timbru judiciar, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, privind taxa de timbru, cu modificările ulterioare.
Pârâta a declarat recurs împotriva acestei decizii, arătând că a solicitat un termen pentru lipsă de apărare, consilierul juridic neaflându-se în localitate, dar instanța de apel nu a dat curs acestei cereri și a anulat apelul ca netimbrat.
Recurenta mai formulează și critici pe fondul litigiului, respectiv, în legătură cu soluția instanței de fond.
Recursul este neîntemeiat.
Din verificarea actelor dosarului se constată că apelanta nu a făcut dovada plății taxei de timbru, deși a fost citată cu această mențiune (conform actelor anexate la dosarul de apel).
În această situație, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, privind taxele de timbru, cu modificările și completările ulterioare.
Împrejurarea că apelanta a solicitat acordarea unui termen pentru lipsă de apărare nu este de natură să ducă la schimbarea soluției, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxa de timbru se plătește anticipat, iar instanța de apel a respins cererea de amânare a apelantei, considerând că nu este temeinic motivată.
Pentru aceste considerente, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A.M. SRL Brașov, împotriva deciziei nr. 456/Ap din 6 iulie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 6 martie 2003.