Citizenship request resolved by later negative opinion; action dismissed as moot on ministry appeal.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the Ministry of Justice’s appeal, reversed the lower court’s judgment, and dismissed the claimant’s action as moot, thereby prevailing for the ministry. The underlying dispute was an administrative action seeking to compel the ministry to decide the claimant’s 2003 request for reacquisition of Romanian citizenship; the court of appeal had originally ordered the ministry to act, finding the delay violated the reasonable-term requirement under Article 10 of the European Convention on Nationality and rejecting the ministry’s defense of incomplete documents as self-created fault. On appeal, the ministry argued that the citizenship procedure under Law No. 21/1991 lacks a fixed statutory deadline and that the claimant failed to submit required documents, so the inaction was not an unjustified refusal under Article 2(i) of Law No. 554/2004; it then filed a negative opinion from the Citizenship Commission dated February 2, 2010, finding the claimant failed the loyalty and good-character conditions under Article 8(b) and (c) of Law No. 21/1991. Because this final administrative decision resolved the request, the court held under Article 312(1) and (3) of the Civil Procedure Code that the action had become moot and dismissed it accordingly; the decision is final and irrevocable.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, art. 112 C. proc. civ, Art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ; Citizenship request resolved by later negative opinion; action dismissed as moot on ministry appeal: The underlying dispute was an administrative action seeking to compel the ministry to decide the claimant’s 2003 request for reacquisition of Romanian citizenship; the court of appeal had originally ordered the ministry to act, finding the delay violated the reasonable-term requirement under Article 10 of the European Convention on Nationality and rejecting the ministry’s defense of incomplete documents as self-created fault. On appeal, the ministry argued that the citizenship procedure under Law No. 21/1991 lacks a fixed statutory deadline and that the claimant failed to submit required documents, so the inaction was not an unjustified refusal under Article 2(i) of Law No. 554/2004; it then filed a negative opinion from the Citizenship Commission dated February 2, 2010, finding the claimant failed the loyalty and good-character conditions under Article 8(b) and (c) of Law No. 21/1991. Because this final administrative decision resolved the request, the court held under Article 312(1) and (3) of the Civil Procedure Code that the action had become moot and dismissed it accordingly; the decision is final and irrevocable.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the appeal and modifying the lower court's judgment, dismissing the action as moot.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2807 din 30 iunie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul S.I., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, având ca obiect obligarea pârâtului la soluționarea cererii reclamantului de dobândire a cetățeniei române.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat, în esență, faptul că reclamantul a solicitat redobândirea cetățeniei române în anul 2003 dar că cererea sa, până în prezent, nu a fost soluționată, astfel încât, instanța a concluzionat că pârâtul nu s-a conformat termenului rezonabil despre care face vorbire art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei.
Apărările pârâtului formulate prin întâmpinare, în sensul că cererea reclamantului nu a fost soluționată dată fiind lipsa de la dosarul de cetățenie a unor acte, au fost respinse, Curtea apreciind că pârâtul nu face altceva decât să își invoce propria culpă, pretinzând depunerea unor acte al căror termen de valabilitate a expirat tocmai datorită atitudinii culpabile a autorității publice. Instanța a reținut că, de altfel, reclamantul nici nu a fost înștiințat despre necesitatea depunerii acestor acte, decât după momentul sesizării instanței, respectiv la data de 19 iunie 2009 - data emiterii adresei de înștiințare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și arătând că procedura specială necesară a fi parcursă pentru soluționarea unei cereri având ca obiect cetățenia română nu permite încadrarea într-un anumit termen.
Astfel, în procedura de acordare a cetățeniei române, stabilită de Legea nr. 21/1991, cap. 3, art. 14 sunt implicate, în afara Comisiei pentru cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și alte instituții ale statului de la care se solicită informații cu privire la împlinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e) și de art. 101 din lege.
Totodată, potrivit art. 157 din Regulamentul de organizare și funcționare a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești „Vor fi înaintate Comisiei, spre examinare, dosarele complete, în ordine cronologică, dosarele incomplete înregistrate anterior urmând a fi supuse examinării Comisiei de îndată, după primirea documentelor necesare”.
În acest sens, instanța a ignorat faptul că cererea nu a putut fi soluționată din culpa reclamantului, care nu a depus la dosar actele necesare prevăzute de lege și, în consecință, soluționarea respectivei cereri nu poate fi calificată ca un refuz nejustificat în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.
Alăturat recursului, la termenul din 10 februarie 2010, a fost depus la dosar avizul negativ acordat de Comisia pentru cetățenie în ședința din 2 februarie 2010, când, din examinarea actelor existente la dosar și a verificărilor pe care Direcția Cetățeniei le efectuează cu privire la fiecare cerere de acordare/redobândire a cetățeniei române, s-a constatat că petentul nu îndeplinește condițiile prevăzute art. 8 lit. b) și c) din Legea nr. 21/1991 – condiții referitoare la loialitatea față de statul român și inexistența unor infracțiuni sau comportări ce îl fac nedemn de a fi cetățean român.
În raport de avizul negativ depus de recurent la dosar Înalta Curte constată că acțiunea reclamantului – intimat a rămas fără obiect, iar în baza art. 312 alin. (1) și (3), cu referire la art. 112 C. proc. civ. urmează a fi admis dispunându-se modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva sentinței civile nr. 2807 din 30 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 februarie 2010.