Eviction of commercial tenant: Inapplicability of state-property sale decree to locally funded kiosk
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the Court of Appeal's decision to evict the tenant and recognize a right of retention for the amount of invested funds. The dispute arose from a commercial lease for a market kiosk that expired in February 2000; while the tenant had sought to compel the sale of the property following lease termination based on a government decree regarding commercial spaces, the first-instance court had initially ordered the sale, which the appellate court reversed to order evacuation. The final court held that the specific government decree mandating the sale of state-funded commercial spaces did not apply because the kiosk was constructed with the local council's own funds rather than state funds, leaving the tenant with only a monetary claim for improvements rather than a property right; consequently, the eviction order remains in force, with the tenant's retention right limited to the value of their investment, a condition reportedly fulfilled by the tenant's acceptance of a receipt and handover of the space.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 C. proc. civ; Eviction of commercial tenant: Inapplicability of state-property sale decree to locally funded kiosk: Contra deciziei a declarat recurs pârâta-reconvenientă, fără a indica temeiurile din art. 304 C. proc. civ., susținând că intenția părților a fost ca, după expirarea duratei închirierii să-i vândă chioșcul; iar aceasta a investit o sumă considerabilă pentru a-l face apt exploatării comerciale și că, în cauză, se aplică H.G. nr. 389/1996 .
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
- Consiliul Local Bustuchin a cerut, la 25 aprilie 2000 evacuarea pârâtei C.L. din imobilul „chioșc piața Agroalimentară”, întrucât termenul de închiriere a expirat la 28 februarie 2000.
Prin sentința civilă nr. 624 din 15 decembrie 2000, s-a respins acțiunea reclamantei și a fost admisă cererea reconvențională, fiind obligat să-i vândă pârâtei chioșcul în litigiu evaluat la suma de 42.657.182 lei – aportul reclamantei fiind de 17.704.648 lei, iar al pârâtei de 23.952.253 lei.
Prin decizia nr. 670 din 27 iunie 2001 a Curții de Apel Craiova s-a schimbat, în parte, sentința și s-a dispus evacuarea pârâtei, recunoscându-i-se acesteia un drept de retenție în limita creanței sale de 23.152.253 lei.
Instanța de apel a reținut că pârâta nu a îndeplinit condițiile cerute de H.G. nr. 389/1996, modificat prin H.G. nr. 505/1998, întrucât acest spațiu nu este constituit din fondurile statului, ci din fondurile proprii ale consiliului local, iar pârâta a dobândit doar un drept de creanță constând din valoarea investită în lucrările de finalizare a construcției chioșcului.
Contra deciziei a declarat recurs pârâta-reconvenientă, fără a indica temeiurile din art. 304 C. proc. civ., susținând că intenția părților a fost ca, după expirarea duratei închirierii să-i vândă chioșcul; iar aceasta a investit o sumă considerabilă pentru a-l face apt exploatării comerciale și că, în cauză, se aplică H.G. nr. 389/1996 .
Recursul este nefondat.
Reclamatul a probat că este titularul dreptului de proprietate asupra spațiului intitulat „chioșc de piață agroalimentară”, fapt necontestat de pârâtă.
Aceasta a exercitat folosința comercială a spațiului în temeiul contractului de închiriere dintre părți, care a expirat la 28 februarie 2000.
Într-adevăr, conform art. 1 din H.G. nr. 389/1996, modificat și completat prin H.G. nr. 505/1998, spațiile comerciale oferite la vânzare trebuie să fie numai din cele construite din fondurile statului, iar cel în litigiu nu face parte din această categorie.
De altfel, recurenta, în ziua de 18 septembrie 2002, a preluat recipisa de consemnare la C.E.C. a creanței sale de către reclamantă și i-a predat acesteia spațiul, executorul judecătoresc constatând, astfel, executată hotărârea de evacuare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta C.L., împotriva deciziei nr. 670 din 27 iunie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 4 martie 2003.