Debtor’s challenge to execution reinstated as O.U.G. 51/1998 regime governs enforcement; judgment cassated and remanded.

Prin sentința comercială nr. 45 din 16 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatoarea SIF M. SA Bacău în contradictoriu cu intimata A.V.A.S.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că debitorul cedat SIF M. SA poate valorifica excepțiile cambiale numai pe calea opoziției prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934, ale cărei dispoziții nu au fost modificate sau abrogate prin O.U.G. nr. 51/1998.

Împotriva acestei sentinței contestatoarea SIF M. SA a declarat recurs, în termenul legal.

În motivarea cererii de recurs se arată că executarea unui titlu cambial nu poate fi atacată prin opoziție cambială, ci numai prin contestație la executare, care este singurul mijloc procedural prin care un debitor se poate apăra.

Acest motiv care vizează aplicarea greșită a legii se încadrează la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se arată, de asemenea, că hotărârea cuprinde motive contradictorii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., deoarece, deși reține că s-a pus în executare un titlu cambial, iar în această situație se aplică procedura de executare cambială, respinge contestația la executare ca inadmisibilă.

De asemenea invocă faptul că intimata A.V.A.S. a pus în executare un titlu cambial și a încasat creanța cambială, astfel că, debitorul lezat de această executare nu se poate apăra decât prin intermediul unei contestații la executare.

Prin întâmpinarea înregistrată la 10 septembrie 2009 intimatul A.V.A.S. a solicitat respingerea recursului, arătând că executarea silită s-a efectuat în temeiul art. 39, art. 40, art. 41 din O.U.G. nr. 51/1998, iar calea de atac împotriva acesteia este opoziția cambială prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934.

Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, raportat la art. 3041 C. proc. civ., se rețin următoarele:

Speța dedusă judecății vizează executarea silită a unei creanțe bancare neperformante, preluată la datoria publică internă și supusă exclusiv dispozițiilor O.U.G. nr. 51/1998.

Creanța a dobândit un regim juridic special, astfel încât este supusă, inclusiv în privința valorificării ei, regimului juridic instituit prin O.U.G. nr. 51/1998, derogând astfel de la prevederile Legii nr. 58/1934.

Astfel, potrivit art. 44 din O.U.G. nr. 51/1998, „Litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate de la datoria publică, în care A.V.A.S. este parte, se soluționează cu respectarea prevederilor prezentului capitol, completate în mod corespunzător cu dispozițiile Codului de procedură civilă”.

De asemenea, la art. 45 legiuitorul a prevăzut că „cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.S. sunt de competența Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul pârâtului și se judecă de urgență și cu precădere”.

Rezultă că și contestația la executare, încadrabilă în sintagma „cererile de orice natură” se soluționează, potrivit normei speciale de la art. 45 de curtea de apel ca instanță de executare, prin derogare de la dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ. care prevede că „instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea”.

O.U.G. nr. 51/1998 cuprinde dispoziții speciale atât sub raportul dreptului material, cât și sub raportul dreptului procesual aplicabil în ceea ce privește activele statului preluate în vederea valorificării. Ea stabilește reguli speciale privind soluționarea litigiilor, executarea silită, precum și termenul special de prescripție.

Odată pornită executarea silită în temeiul O.U.G. nr. 51/1998, debitorul nu se poate apăra decât cu mijloacele procedurale puse la dispoziție de același act normativ special.

Întrucât A.V.A.S. a devenit titularul biletului la ordin, că dreptul încorporat în acest bilet reprezintă o creanță neperformantă preluată de la bancă cu capital de stat, iar biletul la ordin are calitatea de titlu executoriu în accepțiunea O.U.G. nr. 51/1998, determină ca legea aplicabilă în materia executării silite să fie O.U.G. nr. 51/1998.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (5), raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de contestatoarea SIF M. SA Bacău împotriva sentinței nr. 45 din 16 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o casează, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pe fond, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de contestatoarea SIF M. SA Bacău împotriva sentinței nr. 45 din 16 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o casează cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2010.