Limits of material error annulment: judicial misinterpretation of appeal time limits is not a correctable material error
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed as unfounded the applicant’s motion for annulment, thereby upholding the Supreme Court’s prior decision to reject the appellant's appeal as tardy. The dispute arose from a procedural conflict where the lower court declined jurisdiction, and the appellant argued that the 15-day appeal period under Article 158(3) of the Civil Procedure Code applied, rather than the 5-day period cited by the appellate court. The deciding factor was the legal doctrine that a motion for annulment based on a "material error" under Article 318(1) of the Civil Procedure Code is strictly limited to manifest factual or clerical mistakes, and does not permit the reviewing court to re-examine substantive issues of law, such as the correct interpretation and applicability of procedural time limits.
Legislator headnote
AI generatedart. 158 alin. (3) C. proc. civ, art. 318 C. proc. civ, art. 318 alin. (1) C. proc. civ; Limits of material error annulment: judicial misinterpretation of appeal time limits is not a correctable material error: A mai susținut că, în mod greșit, a reținut instanța de recurs, că termenul de recurs este de 5 zile, întrucât O.G. nr. 138/2000, care a modificat textul art. 158 alin. (3) C. proc. civ., a intrat în vigoare după pronunțarea deciziei recurate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 644/COM din 28 septembrie 2000, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A.R. împotriva sentinței civile nr. 1005 din 31 martie 2000, prin care Tribunalul Constanța și-a declinat competența la Judecătoria Constanța.
Împotriva deciziei instanței de apel, reclamantul a declarat recurs la 10 octombrie 2000, iar motivarea recursului a depus-o la dosar la 29 noiembrie 2000.
Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 22 din 15 ianuarie 2002, a respins ca tardiv recursul reclamantului, cu motivarea că a fost formulat peste termenul prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 318 teza I C. proc. civ.
Contestatorul a susținut că hotărârea instanței supreme este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât recursul a fost formulat în termenul legal de 15 zile de la pronunțare.
A mai susținut că, în mod greșit, a reținut instanța de recurs, că termenul de recurs este de 5 zile, întrucât O.G. nr. 138/2000, care a modificat textul art. 158 alin. (3) C. proc. civ., a intrat în vigoare după pronunțarea deciziei recurate.
Verificând decizia atacată în raport cu motivul invocat, Curtea constată că contestația formulată nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate pe calea contestației în anulare, între altele, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Acest text de lege are în vedere greșeli de fond și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
În speță, prin hotărârea contestată, s-a considerat că termenul de recurs este, potrivit art. 158 alin. (3) C. proc. civ., de 5 zile de la pronunțare și nu de 15 zile de la comunicare, cum susține reclamantul.
Prin urmare, respingerea recursului ca tardiv nu este rezultatul unei erori materiale, ci a modului în care instanța a înțeles să aplice dispoziția legală privitoare la termenul de recurs.
Într-o atare situație, contestația în anulare nu poate fi primită, întrucât nu este posibil ca, pe această cale, aceeași instanță să cerceteze dacă termenul de declarare a recursului a fost corect sau greșit.
Așa fiind, Curtea constată că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care va respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de A.R. împotriva deciziei nr. 22 din 15 ianuarie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2003.