Administrative inaction in property compensation procedure; reasonable time limit under Article 6 ECHR
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Commission for the Restoration of Justice, thereby upholding the lower court's decision that obliged the Commission to transmit the plaintiff's file to the designated appraisal agency. The dispute concerned a request for compensation for an expropriated property under the Title VII framework of the Property Reform Law, where the plaintiff alleged the Commission unlawfully delayed the administrative procedure by failing to forward the necessary documents for evaluation, contrary to the first-instance finding that such inaction violated the right to a reasonable timeframe for case resolution. The appellate court ruled that the absence of a statutory deadline in the Property Reform Law does not exempt the administrative authority from its obligation to act within a reasonable time, citing Article 6 of the European Convention on Human Rights as the basis for ensuring a fair process, and determined that the Commission's claim of a discretionary margin for evaluating document sufficiency was baseless, especially given that the Commission complied with the transmission obligation only after the initial judgment was rendered.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ; Administrative inaction in property compensation procedure; reasonable time limit under Article 6 ECHR: Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 21 august 2008, reclamantul S.R.A. a chemat în judecată S.R. prin C.C.S.D., solicitând obligarea pârâtei la transmiterea dosarului evaluatorului sau societății de evaluare desemnate în vederea întocmirii raportului de evaluare.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că prin dispoziția nr. 1078 din 31 martie 2006 emisă de Primarul municipiului Botoșani i s-a respins cererea de despăgubiri bănești pentru imobilul compus din clădire și teren în suprafață de 795 m.p., preluat abuziv, propunându-se acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății.
Deși dosarul conținând dispoziția și documentele doveditoare au fost trimise C.C.S.D., aceasta nu a finalizat procedura administrativă de soluționare a cererii de retrocedare și de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri.
Prin sentința nr. 114 din 6 octombrie 2008, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtului să transmită evaluatorului dosarului privind acordarea de despăgubiri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, deși prevederile Legii nr. 247/2005 și H.G. nr. 1095/2005 nu stabilesc un termen fix în care trebuie înaintat dosarul societății de evaluatori, este necesar a fi respectat dreptul la soluționarea cererii într-un termen rezonabil, care în cazul de față nu s-a regăsit.
Împotriva sentinței a declarat recurs C.C.S.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că potrivit prevederilor legale în materie beneficiază de o marjă de apreciere, în sensul că poate recurge la orice acțiune în limitele competenței sale, legiuitorul lăsând la aprecierea comisiei stabilirea ordinii de soluționare a dosarelor privind acordarea despăgubirilor.
Referitor la dosarul reclamantului, pârâta a precizat că nu s-a procedat la transmiterea dosarului la evaluator până la data introducerii acțiunii, întrucât lipseau acte necesare verificării cererii de despăgubiri, referitoare la imobilul în litigiu.
Pârâta a mai arătat că, după pronunțarea sentinței, a procedat la transmiterea dosarului reclamantului unui evaluator, care va aprecia dacă poate efectua raportul de expertiză în lipsa acestor informații.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
În cauză, dosarul și documentația privind imobilul în discuție au fost transmise din anul 2006 C.C.S.D., după ce, în prealabil, a fost emisă dispoziția nr. 1078 din 31 martie 2006 prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii sub forma titlurilor de valoare nominală.
Faptul că prin Legea nr. 247/2005 nu s-a stabilit un termen pentru finalizarea procedurii administrative de soluționare a cererilor de retrocedare și de emitere a deciziilor reprezentând titluri de despăgubiri nu poate constitui o justificare pentru autoritatea pârâtă pentru tergiversare și nesoluționare într-un termen rezonabil, ce ar constitui o garanție a unui proces echitabil, consfințit de art. 6 din C.E.D.O., atât în procedura prealabilă, cât și în continuare.
Or, din modul în care pârâta a înțeles să se manifeste față de solicitarea reclamantului, rezultă nu numai că nu are în vedere un asemenea termen, ci, dimpotrivă, intenția de tergiversare, comisia nebeneficiind de o marjă de apreciere discreționară de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
De altfel, după pronunțarea sentinței, pârâta s-a și conformat dispozitivului hotărârii, transmițând dosarul privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul în discuție către evaluator.
În consecință, criticile formulate fiind neîntemeiate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.C.S.D. împotriva sentinței nr. 114 din 6 octombrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2009.