Dividend arrears and commercial interest: Cross-appeals dismissed, upholding appellate award of late payment interest but rejecting principal dividends claim
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cross-appeals, upholding the appellate court's decision that partially granted the claim, thereby confirming that the defendant owed late payment interest but not the principal dividends. The dispute concerned a commercial company's failure to pay dividends for the 1996–1997 financial years; while the trial court ordered full payment of dividends plus interest, the appellate court reversed the principal claim based on evidence of payment and recalculated damages. The Supreme Court ruled that Article 43 of the Commercial Code applies to the statutory interest on overdue commercial obligations, rejecting the defendant's argument that Article 68 of the Companies Law precludes interest on dividends, and dismissing the plaintiff's argument that bank deposit rates should apply over the legal discount rate for calculating late payment interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Dividend arrears and commercial interest: Cross-appeals dismissed, upholding appellate award of late payment interest but rejecting principal dividends claim: Astfel, în recursul reclamantei, invocându-se motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se susține că dispozițiile art. 43 C. com. se referă la „dobânda de drept”, urmare a întârzierii în executare a unei obligații bănești, fără a se referi însă la dobânda legală, ci la cea comercială, așa cum s-a solicitat prin acțiunea introductivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din 3 martie 2000, reclamanta A.P.A.P.S. București, fost F.P.S., a solicitat obligarea pârâtei S.C. C. S.A. Drobeta Turnu Severin la 2.160.911.329 lei dividende datorate pe anii 1996 – 1997 și 1.639.296.820 lei daune moratorii, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite pentru persoanele juridice pe termen de 1 an.
Prin sentința civilă nr. 626/ C din 13 septembrie 2000, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, a fost admisă acțiunea reclamantei și a fost obligată pârâta la 900.911.329 lei cu titlu de dividende și 1.639.296.820 lei cu titlu de daune sub formă de dobânzi.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că, pentru exercițiul financiar al anilor 1996 și 1997, pârâta nu a achitat decât o parte din dividende, iar pentru întârziere, conform art. 43 C. com. datorează daune interese.
Apelul declarat de pârâtă, a fost admis prin decizia civilă nr. 756 din 10 iulie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Craiova care a schimbat în parte sentința, în sensul că a respins acțiunea privind dividende pentru anul 1996 și 1997, obligând pârâta la 1.174.586.788 lei dobândă comercială.
Curtea a reținut că pârâta a făcut dovada achitării întregii sume reprezentând dividende.
Sub aspectul cuantumului daunelor moratorii, s-a apreciat că, pentru anii 1996 – 2000, neexistând reglementată o dobândă legală, pârâta datorează dobânda calculată în raport de taxa de scont a B.N.R.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta și pârâta, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, în recursul reclamantei, invocându-se motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se susține că dispozițiile art. 43 C. com. se referă la „dobânda de drept”, urmare a întârzierii în executare a unei obligații bănești, fără a se referi însă la dobânda legală, ci la cea comercială, așa cum s-a solicitat prin acțiunea introductivă.
La rândul său, pârâta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., susține că dividendele, nefiind de natură comercială, nu pot produce dobânzi și, deci, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 43 C. com., ci acelea prevăzute de art. 68 din Legea 31/1999.
Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:
Invocarea de către recurenta-pârâtă a dispozițiilor art. 68 din Legea 31/1990 nu are legătură cu pretențiile reclamantei întrucât, acest text se referă la aportul asociaților la capitalul social, care, într-adevăr, nu este purtător de dobândă, iar daunele interese moratorii, solicitate în conformitate cu art. 43 C. com. și 1088 C. civ. pentru neplata la scadență a dividendelor, reprezintă o categorie juridică distinctă în raport cu prima.
Astfel, potrivit art. 43 C. com., datoriile comerciale, lichide și plătibile în bani, produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile, iar debitorul se află de drept în întârziere din momentul când obligația a devenit exigibilă.
Dispozițiile legale stabilesc, de asemenea, că, dacă debitorul nu plătește la scadență suma datorată, înseamnă că o folosește în interes propriu, îmbogățindu-se fără just temei, fapt pentru care creditorul nu este ținut să facă dovada vreunui prejudiciu.
Cât privește calculul acestora, instanța a reținut corect că nu se poate acorda dobânda practicată de B.R.D. la depozitele pe termen de 1 an ale persoanei juridice deoarece, pe de o parte, reclamanta nu este îndreptățită să facă asemenea gen de depozite, iar pe de altă parte, în cazul în care dobânda nu este stabilită de părți printr-o convenție, cum este cazul în speță, se aplică dobânda prevăzută de lege.
Prin urmare, decizia pronunțată fiind temeinică și legală, urmează ca, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta A.P.A.P.S. și de pârâta S.C. C. S.A. Drobeta Turnu Severin, împotriva deciziei nr. 756 din 10 iulie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2003.