Conflict of territorial jurisdiction over contractual forum selection clause
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Deva Court, which prevails over the Constanta Court, reversing the latter’s declination of competence. The dispute involved a creditor-claimant seeking an order for payment based on an unpaid commercial supply contract, which the initial Deva Court had dismissed due to a territorial incompetence exception invoked ex officio by the court, arguing that jurisdiction belonged to the defendants' domicile. The appellate decision relied on Article 19 of the Civil Procedure Code, establishing that the parties had validly agreed to a jurisdiction clause in the contract stipulating that disputes would be resolved by the court at the seller’s domicile, thereby overriding the standard territorial rules based on the defendants' location.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 C. proc. civ, art. 1362 C. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 19 C. proc. civ, art. 20 pct. 2 C. proc. civ; Conflict of territorial jurisdiction over contractual forum selection clause: au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 5/2001, art. 969, art. 970, art. 1074, art. 1087, art. 1362 C. civ., art. 43 C. com., O.G. nr. 9/2000 și O.U.G. nr. 119/2007.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata sub nr. 3240/221/2008 pe rolul Judecătoriei Deva, creditoarea SC A.C. SRL Deva a chemat în judecata pe debitorii SC G.I. SRL și D.C., solicitând emiterea unei ordonanțe care să conțină somație de plată pentru sumele: 379,33 lei contravaloare mărfuri livrate, 7,50 lei penalități întârziere, 91,74 lei dobândă legală, 39,30 lei cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 3576/2008, Judecătoria Deva a declinat competența de soluționarea cauzei in favoarea Judecătoriei Constanța, în urma admiterii excepției necompetentei sale teritoriale, invocate din oficiu. În motivarea sentinței, s-a susținut în esență, că în speță sunt incidente dispozițiile art. 5 C. proc. civ., care stabilesc competența teritorială a instanțelor de judecată în funcție de domiciliile pârâților, aflate în localitatea Năvodari, județul Constanța.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, urmare a contractului de vânzare cumpărare din 22 martie 2006, în calitate de vânzătoare, a furnizat debitoarei SC G.I. SRL, care nu au fost achitate nici de către aceasta si nici de către administratorul D.C. care s-a obligat potrivit art. 8 din contract, la plata în solidar și indivizibil cu debitoarea, la plata datoriei.
În drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 5/2001, art. 969, art. 970, art. 1074, art. 1087, art. 1362 C. civ., art. 43 C. com., O.G. nr. 9/2000 și O.U.G. nr. 119/2007.
Au fost depuse înscrisuri.
La termenul de judecată din 12 martie 2009, instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța invocată de către creditoarea SC A.C. SRL, părțile fiind citate cu aceasta mențiune.
În termenul de judecata din 23 aprilie 2009, instanța a procedat la judecarea cu precădere, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. a excepției invocate, pe care a admis-o pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 19 C. proc. civ. „Părțile pot conveni, prin înscris sau prin declarație verbală în fața instanței, că pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competență teritorială".
Instanța reține potrivit actelor și lucrărilor dosarului că părțile au convenit potrivit art. 12 din contractul de vânzare-cumpărare din 22 martie 2006, în baza cărora se cere emiterea somației, că „eventualele litigii apărute (între părți) între ele se soluționează pe cale amiabilă sau, în caz contrar, de către instanță judecătorească competentă de la domiciliul vânzătorului", în speță fiind vorba de localitatea Deva, județul Hunedoara, aflată în raza teritorială a Judecătoriei Deva.
Constatând ivit conflictul negativ de competență între ea și Judecătoria Deva, Judecătoria Constanța a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
Examinând conflictul negativ de competență teritorială ivit între Judecătoria Deva și Judecătoria Constanța Înalta Curte de Casație și Justiție constată că revine Judecătoriei Deva competența teritorială de soluționare a cauzei întrucât în cauză își au aplicare deplină prevederile art. 19 C. proc. civ. Aceasta întrucât, așa cum corect a reținut și Judecătoria Constanța, părțile au convenit prin contractul de vânzare-cumpărare din 22 martie 2006 (art. 12) că eventualele litigii dintre le să fie soluționate, dacă nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă, de către instanța judecătorească de la domiciliul vânzătorului, care în speță este reclamanta SC A.C. SRL cu sediul în municipiul Deva.
În plus nu este justificată soluția Judecătoriei Deva nici pentru faptul că, deși pârâta nu a invocat necompetența teritorială a instanței și deși nu suntem în prezența unei competențe teritoriale exclusive, absolute ci a uneia relative, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale.
Față de cele mai sus, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 22 alin. (3) și (5) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., să stabilească competența teritorială de soluționare a prezentei cauze în favoarea judecătoriei Deva.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Deva.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2010.