Burden of proving ethnic persecution and sufficiency of notarized witness declarations for compensatory rights under O.G. 105/1999
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal filed by the County Public Administration, quashed the lower court's sentence, and remanded the case for re-judgment, resulting in the prevailing position of the administrative authority at this procedural stage. The dispute concerned a claim for compensatory rights under Government Ordinance No. 105/1999, wherein the plaintiff alleged that her deceased husband was ethnically persecuted and displaced during the 1940–1945 regime, but the lower court had granted the claim based on notarized witness declarations that failed to specify the exact ethnic motives for the displacement. The Court held the prior decision unlawful because the evidence was inconclusive and the trial court failed in its active duty to ascertain the truth; relying on Article 129 of the Code of Civil Procedure and Article 61 of the Ordinance, which mandates proof of persecution circumstances, the Court ordered the lower court to conduct direct witness examinations during retrial to clarify the specific ethnic reasons cited in the affidavits.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 129 alin. (5) C. proc. civ, art. 313 teza I C. proc. civ; Burden of proving ethnic persecution and sufficiency of notarized witness declarations for compensatory rights under O.G. 105/1999: The dispute concerned a claim for compensatory rights under Government Ordinance No. 105/1999, wherein the plaintiff alleged that her deceased husband was ethnically persecuted and displaced during the 1940–1945 regime, but the lower court had granted the claim based on notarized witness declarations that failed to specify the exact ethnic motives for the displacement. The Court held the prior decision unlawful because the evidence was inconclusive and the trial court failed in its active duty to ascertain the truth; relying on Article 129 of the Code of Civil Procedure and Article 61 of the Ordinance, which mandates proof of persecution circumstances, the Court ordered the lower court to conduct direct witness examinations during retrial to clarify the specific ethnic reasons cited in the affidavits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to justify the cassation of the appealed sentence and the remanding of the case to the lower court for re-judgment.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. l 14/CA/2009-P.I. din 22 iunie 2009, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios și administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta G.V., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Satu Mare, dispunând anularea hotărârii nr. 545 din 6 aprilie 2009 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că soțul decedat al reclamantei a fost nevoit, în cursul lunii mai 1941, din motive etnice, să părăsească localitatea de domiciliu, Valea Drăganului, și să se stabilească, împreună cu mama sa, în comuna Săcuieu, motiv pentru care, în calitate de soț supraviețuitor, în temeiul art. 3 din O.G. nr. 105/1999, reclamantei i se cuvin drepturile compensatorii acordate de acest act normativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.J.P. Satu Mare, arătând că hotărârea este netemeinică și nelegală, întrucât reclamanta nu a făcut dovada susținerilor sale.
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. l lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate cu art. 61 din același act normativ, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. l se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
În lipsa unor acte oficiale, în scopul dovedirii împrejurărilor invocate în susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei declarațiile notariale ale unor martori, din care nu rezultă, însă, în ce au constat motivele etnice care l-au determinat pe soțul defunct al reclamantei să se refugieze.
Or, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii trebuie să aibă rol activ, fiind datori a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest sens, aceleași prevederi legale acordă judecătorilor puterea de a ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile s-ar împotrivi.
Față de dispozițiile legale menționate, hotărând în baza unui probatoriu neconcludent, fără a stabili în mod neechivoc adevărul în cauză, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, motiv pentru care recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată și, în temeiul art. 313 teza I C. proc. civ., va fi trimisă cauza la aceeași instanță, spre rejudecare, cu aplicarea prevederilor art. 315 alin. (l) și (3) din același cod.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va proceda la audierea nemijlocită a martorilor, conform art. 129 și 169 C. proc. civ., pentru precizarea motivelor etnice la care aceștia fac referire în declarațiile notariale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta C.J.P. Satu Mare împotriva sentinței nr. l 14/CA/2009-P.I. din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios și administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza la aceeași instanță, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2009.