Police dismissal: inadmissibility of revision based on independent disciplinary liability and post-judgment criminal non-prosecution order
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal, rendering the decision final and upholding the lower court's dismissal of the revision request, thereby confirming the validity of the original civil judgment that upheld the administrative dismissal. The dispute involved a former police officer who sought to revise a 2006 judgment that had rejected his action to annul a disciplinary removal order and secure reinstatement, arguing that a 2008 prosecutor's order of discontinuance of criminal prosecution constituted new grounds for revision under Article 322(5) of the Civil Procedure Code. The court held that the revision was inadmissible because the specific new act did not meet the statutory requirements for the exception invoked, and that the disciplinary liability was independent of the criminal proceedings; furthermore, the appellate court was barred from reviewing the merits of the original civil judgment or expanding the scope of debate beyond the admissibility of the revision request pursuant to Article 326(3) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 pct. 5 C. proc. civ, art. 322 C. proc. civ, art. 326 alin. (3) C. proc. civ; Police dismissal: inadmissibility of revision based on independent disciplinary liability and post-judgment criminal non-prosecution order: Prin sentința civilă nr. 42 din 9 martie 2009 a fost respinsă cererea de revizuire, instanța reținând, pe de o parte, că înscrisul nou invocat nu corespunde condițiilor prevăzute de dispozițiile pct. 5 al art. 322 C. proc. civ., iar pe de altă parte, că acel act nu este determinant pentru soluționarea cauzei, întrucât răspunderea disciplinară se stabilește independent de cea penală, având izvoare diferite.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin sentința civilă nr. 86 din 10 iulie 2006 a Curții de Apel Iași (dosar 2365/2006) a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de numitul R.N.C., în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției București și Inspectoratul de Poliție al Județului Iași și având ca obiect: 1) anularea dispoziției nr. 1423/2005 a Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Iași 2) reintegrarea în funcția avută, aceea de șef de post la Postul de Poliție al comunei Țibana (Iași).
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că actul de destituire din poliție a reclamantului este legal, întrucât a avut la bază constatarea unei abateri disciplinare grave, comisă de reclamant la data de 1 decembrie 2005 și constând în agresarea unui cetățean pentru a-l obliga să semneze un proces - verbal de contravenție.
Instanța a înlăturat toate apărările reclamantului, pe baza declarațiilor de martori din dosarul de cercetare prealabilă administrativă, depuse în cauză în copie.
2. Reclamantul nu a formulat recurs împotriva sentinței mai sus menționate.
3. Prin cererea depusă la 17 decembrie 2008 la Curtea de Apel Iași, reclamantul a solicitat revizuirea sentinței sus arătate, motivat de situația nouă că la data de 24 noiembrie 2008 a primit ordonanța procurorului de scoatere de sub urmărirea penală pentru faptele pentru care a fost sancționat cu destituirea.
În drept, a invocat dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 42 din 9 martie 2009 a fost respinsă cererea de revizuire, instanța reținând, pe de o parte, că înscrisul nou invocat nu corespunde condițiilor prevăzute de dispozițiile pct. 5 al art. 322 C. proc. civ., iar pe de altă parte, că acel act nu este determinant pentru soluționarea cauzei, întrucât răspunderea disciplinară se stabilește independent de cea penală, având izvoare diferite.
4. Împotriva acestei sentinței a declarat în termen recursul de față revizuentul, arătând:
- că instanța nu a analizat cauza sub toate aspectele și nu a ținut cont de motivarea în fapt a cererii de revizuire;
- că instanța din revizuire nu a sesizat motivarea greșită a instanței de fond care, deși exista o cercetare în curs a parchetului, pentru infracțiunea de „lovire”, în loc să aibă rol activ și să suspende cauza, a reținut că reclamantul ar fi avut o comportare necorespunzătoare la serviciu, în familie și în societate;
- că motivarea instanței de fond care a menținut actul de sancționare a fost contrazisă de ordonanța procurorului de scoatere de sub urmărirea penală, aceeași soluție fiind dată și pentru colegii săi care fuseseră acuzați de aceleași fapte.
Recursul nu se fondează.
1. Instanța de fond a constatat în mod legal inadmisibilitatea cererii de revizuire. Dacă actul „nou” – în sensul de a fi fost descoperit după darea sentinței de fond – nu corespunde uneia dintre ipotezele punctului 5 teza I, cererea de revizuire nu este admisibilă în principiu, nu poate fi primită.
Iar dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ. obligă instanța de revizuire să limiteze dezbaterile la admisibilitatea revizuirii. Ca urmare, criticile recurentului asupra instanței de revizuire pentru neanalizarea sentinței de fond sunt neavenite.
Pe de altă parte, criticile recurentului asupra sentinței instanței care a judecat fondul cauzei nu pot fi primite, căci ele puteau fi formulate numai pe calea recursului.
Instanța de față nu poate însă, depășind limitele cererii cu care a fost investită – de recurs la o sentință în revizuire – să exercite controlul de legalitate asupra sentinței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Z.M. - președinte, secretar de stat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor împotriva sentinței civile nr. 19/F/CC din 27 august 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2009.