Enforcement of contractual rescission clause for non-payment: rejection of unilateral rent reduction claim
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' decisions that ordered the rescission of a commercial lease agreement and the payment of outstanding rent and procedural costs to the lessor. The dispute arose when a commercial tenant failed to pay monthly rent of 5,000,000 lei and unilaterally attempted to renegotiate the amount down to 200,000 lei due to decreased sales, without obtaining consent from the landlord. The court held that a mere request for rent reduction does not constitute a valid modification of the contract terms, and because the tenant did not fulfill its payment obligation, the contractual clause stipulating rescission for non-payment was correctly enforced by the lower instances. The decisive legal basis relied on the binding nature of contractual obligations and the specific clause in the lease agreement that designated rescission as the sanction for non-payment, rejecting the tenant's argument for unilateral contract modification.
Legislator headnote
AI generatedEnforcement of contractual rescission clause for non-payment: rejection of unilateral rent reduction claim: Din examinarea lucrărilor dosarului în raport de susținerile pe care pârâta le reiterează prin recursul de față, se constată că acestea nu întrunesc niciuna dintre situațiile prevăzute de art.304 cod procedură civilă pentru a conduce la casarea hotărârii atacate.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 mai 2000, reclamanta Administrația Piețelor Focșani a chemat în judecată pe pârâta S.C. P.P. S.R.L. Focșani pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr.1472 din 4 septembrie 1998 și obligarea pârâtei la plata sumei de 49.094.400 lei chirie neachitată la scadență, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.405 din 5 septembrie 2000, Tribunalul Vrancea a respins excepția lipsei calității procesuale active, a admis acțiunea reclamantei și a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.1472 din 4 septembrie 1998, obligând pârâta la plata sumei de 49.094.400 lei chirie neachitată în perioada iunie 1999 – martie 2000 și 3.701.664 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr.1017 din 14 decembrie 2000 a respins, ca nefondat apelul pârâtei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, pârâta a declarat recurs, solicitând în esență, respingerea acțiunii reclamantei, întrucât datorită scăderii vânzărilor a cerut reclamantei să renegocieze chiria stabilită inițial pentru 5.000.000 lei lunar la 200.000 lei, iar aceasta nu i-a răspuns.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea lucrărilor dosarului în raport de susținerile pe care pârâta le reiterează prin recursul de față, se constată că acestea nu întrunesc niciuna dintre situațiile prevăzute de art.304 cod procedură civilă pentru a conduce la casarea hotărârii atacate.
În speță, având în vedere cele convenite de părți prin contractul de închiriere aflat în litigiu, rezultă că pârâta se angajase la plata unei chirii lunare de 5.000.000 lei pentru spațiul comercial închiriat, pentru neplata acesteia prin art.7 s-a prevăzut sancțiunea rezilierii contractului.
Cum părțile nu au procedat la o renegociere a chiriei, simpla solicitare de reducere a acesteia cerută de pârâta locatară, pe motiv că i s-ar fi redus vânzările, nu a putut conduce la modificarea unilaterală a prevederilor contractului de închiriere, cum eronat susține recurenta.
În consecință, în situația în care pârâta nu și-a îndeplinit obligația asumată privind plata chiriei așa cum a fost stabilită prin contract, corect instanțele au dat efect clauzei contractuale privind sancțiunea rezilierii contractului de închiriere.
Față de cele de mai sus recursul pârâtei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. P.P. S.R.L. Focșani împotriva deciziei nr.1017 din 14 decembrie 2000 a Curții de Apel Galați – Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.