Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2356/2010 AI generated

Confiscation damages claim time-barred; appeal dismissed as unfounded

Case Number Decizia nr. 2356/2010
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The court dismissed the claimant's appeal (recurs) as unfounded, affirming the lower courts' rulings that the action was time-barred; the prior judgments (tribunal and court of appeal) remain in force. The claimant sought RON 700,000 in material and moral damages against state bodies and individuals over an allegedly abusive 7 May 2004 confiscation of 407,400 tonnes of fuel oil. The decisive basis was the prescription of the patrimonial claim under Decretul nr. 167/1958, articles 1 and 3(1): the three-year limitation period ran from 7 May 2004, when the claimant knew of the prejudice and its extent, and expired on 7 May 2007; the action filed on 12 July 2007 was late. The court also held the representation-proxy registration issue irrelevant, as the lower courts dismissed on prescription grounds, not on representation capacity.

Legislator headnote

AI generated

art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Confiscation damages claim time-barred; appeal dismissed as unfounded: The claimant sought RON 700,000 in material and moral damages against state bodies and individuals over an allegedly abusive 7 May 2004 confiscation of 407,400 tonnes of fuel oil. The decisive basis was the prescription of the patrimonial claim under Decretul nr. 167/1958, articles 1 and 3(1): the three-year limitation period ran from 7 May 2004, when the claimant knew of the prejudice and its extent, and expired on 7 May 2007; the action filed on 12 July 2007 was late. The court also held the representation-proxy registration issue irrelevant, as the lower courts dismissed on prescription grounds, not on representation capacity.

Keywords

AI generated
actions for damages limitation periods abusive dismissal registration of claims confiscation of motor vehicle forfeiture period

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Basis for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Reclamanta SC C.I. SRL a chemat în judecată pe pârâții Garda Financiară Vrancea, D.G.F.P. Vrancea, C.C., G.C., Comisia de Evaluare și Valorificare din cadrul D.G.F.P. Vrancea, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, C.C., J.D., P.C., M.N. și P.N., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la plata sumei de 700.000 RON, reprezentând daune materiale și morale, cuantum ce urma a fi precizat pe parcursul judecării cauzei.

Motivându-și acțiunea, reclamanta a arătat că în mod abuziv, Garda Financiară Vrancea i-a confiscat la data de 7 mai 2004, cantitatea de 407.400 tone păcură.

Prin sentința nr. 184 din 4 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția civilă, a fost constatat prescris dreptul la acțiune.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 167/A din 23 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta susținând, în esență, că reprezentantul său este U.C. și că dreptul la acțiune s-a născut la data de 18 aprilie 2006, când a fost cunoscută întinderea pagubei, deci greșit a fost admisă excepția prescripției acestui drept.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel a stabilit corect faptul că pentru deplina capacitate de reprezentare era necesar ca procura de reprezentare să fie înscrisă la Oficiul Registrului Comerțului Vaslui.

Acest aspect este de fapt lipsit de relevanță, având în vedere că prima instanță, a cărei soluție a fost confirmată de instanța de apel, nu a respins acțiunea pentru acest motiv, ci a constatat că dreptul la acțiune era prescris.

Conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 3 alin. 1 din același decret, text aplicabil în speță, termenul de prescripție este de 3 ani.

Or, chiar din motivarea acțiunii rezultă că reclamanta a cunoscut producerea prejudiciului la data de 7 mai 2004, când i-au fost confiscate 407.400 tone păcură, în raport de care era cunoscută și întinderea acestuia.

Așa fiind, făcând o corectă aplicare a legii, instanțele au stabilit că la data de 7 mai 2004 s-a născut dreptul la acțiune, care s-a stins la data de 7 mai 2007.

Cum acțiunea a fost introdusă la data de 12 iulie 2007, dreptul la acțiune era prescris, fiind depășit termenul legal de 3 ani.

În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, recursul declarat de reclamanta SC C.I. SRL împotriva deciziei nr. 167 din 23 septembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2010.