Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1023/2010 AI generated

Violation of the principle of availability in reparations claims under Law No. 10/2001: judicial alteration of procedural limits and parties

Case Number Decizia nr. 1023/2010
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the appeals of the State (through the Ministry of Finance) and the Central Commission for the Determination of Reparations, quashed the first and second-instance judgments, and remanded the case to the Bihor County Court for retrial. The dispute involved a claimant seeking reparations and the annulment of a local authority's refusal to recognize him as an entitled person under Law No. 10/2001, following the historical confiscation of his property. Although lower courts had adjudicated the case as a common law claim for monetary compensation and ordered the State to pay 80,344 lei, the Supreme Court held that both instances violated the principle of availability by expanding the scope of the dispute beyond the original submission, which was strictly a challenge to an administrative act under Article 26 of Law No. 10/2001. The decisive legal basis was the violation of the principle of availability and the jurisdictional limits of civil proceedings, as the courts improperly altered the subject matter and introduced defendants (the State and the Central Commission) without proper party consent or legal grounding, thereby triggering the grounds for quashing under Articles 304(5) and 304(9) of the Civil Procedure Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 26 din Legea nr. 10/2001, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001; Violation of the principle of availability in reparations claims under Law No. 10/2001: judicial alteration of procedural limits and parties: Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a arătat, în esență, că decizia este nelegală, deoarece Statul Român nu are calitate procesuală pasivă în cadrul unei contestații întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Keywords

AI generated
judicial law article of civil procedure procedural violations entitlement to compensation matter in dispute annulment proceedings

Cited Legislation

AI generated
art. 304 pct. 9 C. proc. civ
Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a arătat, în esență, că decizia este nelegală, deoarece Statul Român nu are calitate procesuală pasivă în cadrul unei contestații întemeiate pe dispozițiile Legii nr.
art. 26 din Legea nr. 10/2001
10/2001, în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001, prin care s-a solicitat anularea dispoziției de respingere a notificării și obligarea Primarului să emită o nouă dispoziție, prin care să-i fie recunoscută calitatea de persoană îndreptățită și „să fie fixate despăgubiri”.
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
Tribunalul Bihor nu a motivat în drept hotărârea, limitându-se să invoce la modul general dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și art.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința nr. 178/C din 4 iunie 2008, Tribunalul Bihor a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.

A admis acțiunea precizată, formulată de reclamantul F.D. în contradictoriu cu pârâții Primarul comunei Chișlaz și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor.

A constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent bănesc în cuantum de 80.344 lei pentru imobilul cu nr. top 107 și 108 Sărsig, înscris în C.F. 95 Sărsig, compus din casă cu anexe și teren în suprafață de 1441 mp.

A anulat dispoziția nr. 112 din 17 noiembrie 2006, emisă de Primarul comunei Chișlaz.

A obligat Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, la plata sumei de 80.344 lei în favoarea reclamantului.

A respins acțiunea în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin notificarea transmisă Primăriei comunei Chișlaz, reclamantul a solicitat despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilul compus din casă și teren, ce a aparținut antecesorului său.

Imobilul a fost preluat de la F.G., tatăl reclamantului, care, prin sentința nr. 1649/1949 a Tribunalului Militar Cluj, a fost condamnat la 6 ani temniță grea și confiscarea averii pentru infracțiuni de natură politică.

Cum reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, Statul Român a fost obligat la plata despăgubirilor bănești.

Prin decizia nr. 9 din 27 ianuarie 2009, Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a admis apelul declarat de Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis acțiunea împotriva pârâtei Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor și a obligat pârâții la plata sumei de 80.334 lei cu titlu de despăgubiri, în temeiul Legii nr. 247/2005 și Legii nr. 10/2001.

Instanța de apel a constatat, în esență, că a fost investită cu analizarea calității procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor și că Statul Român are calitate procesuală pasivă, deoarece a întârziat plata indemnizațiilor cuvenite foștilor proprietari, Fondul Proprietatea nefiind funcțional.

Calitate procesuală pasivă are și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, care are atribuții în materia despăgubirii foștilor proprietari.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Bihor și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a arătat, în esență, că decizia este nelegală, deoarece Statul Român nu are calitate procesuală pasivă în cadrul unei contestații întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Recurenta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat, la rândul său, art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a arătat că decizia atacată este nelegală, deoarece nu se cunoaște care sunt pretențiile reclamantului împotriva Comisiei Centrale și care a fost modalitatea de introducere a sa în cauză.

A mai arătat că nu are calitate procesuală pasivă și că cererea față de această pârâtă este prematură.

Criticile formulate permit încadrarea recursurilor în dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. și sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Cadrul procesual, în limitele căruia are loc judecata unei cauze civile și se stabilesc normele de drept aplicabile, este stabilit de reclamant prin cererea de chemare în judecată.

Judecata în alte limite decât cele arătate prin cererea de chemare în judecată, în baza unor alte temeiuri de drept decât cele aplicabile raportului juridic dedus judecății și în contradictoriu cu alte persoane decât cele chemate în judecată nu se poate face decât cu încălcarea principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil.

În cauză, instanțele de judecată au fost sesizate cu o contestație, formulată de reclamantul F.D. în contradictoriu cu Primarul comunei Chișlaz și Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001, prin care s-a solicitat anularea dispoziției de respingere a notificării și obligarea Primarului să emită o nouă dispoziție, prin care să-i fie recunoscută calitatea de persoană îndreptățită și „să fie fixate despăgubiri”.

La termenul din 20 mai 2007, reclamantul a depus la dosar o precizare de acțiune, prin care a arătat că solicită obligarea Primarului să emită o nouă dispoziție, prin care să i se recunoască calitatea de persoană îndreptățită de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent în baza Legii nr. 10/2001.

La același termen de judecată, Tribunalul Bihor a pus în vedere reclamantului să formuleze precizare de acțiune față de Statul Român, dispoziție căreia reclamantul s-a conformat la data de 4 iunie 2007.

La 5 decembrie 2007, reclamantul a lăsat la aprecierea instanței soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, iar instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Introducerea în cauză a acestei pârâte nu a fost solicitată nici de reclamant și nici de vreunul din pârâți, iar instanța nu a indicat temeiul de drept în baza căruia a dispus introducerea în cauză a Comisiei Centrale.

Tribunalul Bihor nu a motivat în drept hotărârea, limitându-se să invoce la modul general dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, iar Curtea de Apel Oradea, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a reținut că Statul Român are calitate procesuală, pentru că a întârziat plata despăgubirilor și Fondul „Proprietatea” nu este funcțional.

Se constată, așadar, că atât prima instanță, cât și instanța de apel au încălcat principiul disponibilității și au judecat cererea reclamantului în alte limite decât cele stabilite prin cererea de chemare în judecată, atât în ceea ce privește obiectul și cauza, dar și în ceea ce privește persoanele între care s-a născut raportul juridic dedus judecății.

Astfel, cererea nu a fost soluționată ca o contestație întemeiată pe dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001, ci ca o acțiune de drept comun, iar pârâții au fost introduși din oficiu în proces – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor – sau în urma dispoziției instanței – Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin urmare, ambele hotărâri au fost pronunțate cu încălcarea principiului disponibilității și în alte limite decât cele stabilite prin cererea de chemare în judecată, ceea ce este de natură a atrage incidența motivelor de casare prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

Față de cele expuse mai sus, se vor admite recursurile declarate de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, se vor casa ambele hotărâri, iar cauza va fi trimisă pentru rejudecare în fond la Tribunalul Bihor.

La rejudecare se vor avea în vedere limitele sesizării instanței cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, normele juridice aplicabile raportului juridic dedus judecății și se va analiza calitatea procesuală a pârâților în funcție de persoanele care au drepturi și obligații în cadrul raportului juridic creat între notificator și persoana notificată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Casează decizia nr. 9/A din 27 ianuarie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă, și sentința nr. 178/C din 4 iunie 2008 a Tribunalului Bihor, secția civilă.

Trimite cauza spre judecare Tribunalului Bihor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2010.