Validity of judicial search authorization and exclusion of criminal liability for law enforcement officers in domestic search operations

Asupra cauzei penale de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la 9 iulie 2009, petentul G.P., cetățean român și francez, în condițiile art. 2781 C. proc. pen., a înțeles să formuleze plângere împotriva rezoluției nr. 761/P/2008 din 4 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, menținută prin rezoluția nr. 5943/2841/II/2/2009 din 12 iunie 2009 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.M.C. - magistrat procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bihor, P.M. – judecător la Tribunalul Bihor și S.G., comisar de poliție, șeful Biroului Arme din cadrul I.P.J. Bihor, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.192, art. 195, art. 218, art. 220, art. 209, art. 246, art. 247, art. 2481, art. 323 și art. 360 C. pen., întrucât faptele nu există.

Petentul a reluat considerațiunile anterioare, arătând că soluția dispusă de procuror este nelegală, după cum și aceea pronunțată de procurorul șef de secție, prin care, în temeiul art. 278 C. proc. pen. – s-a respins plângerea sa.

Printre altele, petentul a arătat că în baza unui mandat eliberat abuziv de magistrați, la 19 septembrie 2006, un grup de aproximativ 30 de polițiști, mascați și înarmați cu pistoale, au intrat în domiciliul său, fără motive și fără voie, i-au întors toate lucrurile timp de 12 ore, după care, i-au „furat un computer Macintos-Quadra”, o imprimantă laser istorică, , numeroase dischete, CD-uri și DVD-uri, cărți, reviste, manuscrise personale sau ale unor colaboratori.

Petentul a mai susținut că, „cu ocazia violării domiciliului” i-a fost grav afectată demnitatea și imaginea publică prin desfășurarea de forțe polițienești ce a avut loc la domiciliul său.

Prin rezoluția nr. 761/P/2008 din 4 mai 2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de persoanele amintite, sub aspectul faptelor reclamate de petent, întrucât față de cercetările penale întreprinse, acestea nu există.

Pentru a pronunța această soluție, procurorul de caz a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 101/A/P/2006 din 21 septembrie 2006, D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Bihor, în temeiul art. 238 C. proc. pen. și art. 228 C. proc. pen., a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de învinuitul B.R.L., cetățean elvețian și P.G., cu dublă cetățenie, română și franceză și pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare prevăzută de art. 264 C. pen.

S-a constatat că, în acest dosar se fac deja cercetări penale față de inculpatul B.R.L. și învinuitul P.G. sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 279 C. pen. și, respectiv, art. 26 raportat la art. 279 alin. (1), art. 26 raportat la art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen., art. 4 și art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002 (pentru P.G.) reținându-se că, constituiți într-o organizație cu caracter fascist și xenofob, împreună cu alte persoane neidentificate, asupra inculpatului B. care a fost găzduit în locuința învinuitului P.G. au fost depistate 2 arme de foc letale, respectiv, o armă de vânătoare și un pistol, ascunse, introduse ilegal în țară împreună cu 169 cartușe de diferite calibre, iar în locuința acestora a fost cazat martorul C.D.C., pe care l-a ajutat, în acest mod, să se sustragă de la executarea unei pedepse cu închisoarea la care a fost condamnat în Franța.

În acest context, Tribunalul Bihor a emis în dosarul nr. 43/SP/2006 autorizația de percheziție cu nr. 103 din 18 septembrie 2006 a camerei folosite de B.R.L. în locuința petentului P.G., cu respectarea dispozițiilor art. 101, art. 103-108 și art. 111 C. proc. pen.

Prin încheierea cu nr. 44/2006 din 19 septembrie 2006 s-a dispus efectuarea percheziției domiciliare în întreg imobilul deținut de persoana vătămată, fiind emisă autorizația de percheziție cu nr. 104 din 19 septembrie 2006.

S-a constatat că nu sunt elemente care să confirme presupuse abuzuri comise de echipa ce a efectuat percheziția.

Prin rezoluția nr. 5943/2841/II/2/2009 din 12 iunie 2009, procurorul șef al Secției de Urmărire penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prezentând starea de fapt și de drept care a condus la soluția procurorului de caz a constatat că nu există indicii de săvârșire a unor infracțiuni de magistrații și comisarul menționat anterior, din cercetările penale rezultând că aceștia și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, astfel încât, potrivit art. 278 C. proc. pen., s-a respins plângerea petentului.

Din analiza actelor de cercetare penală efectuată în cauză rezultă că toate procedurile ce s-au efectuat în cauza penală în care a fost implicat și petentul s-au realizat și desfășurat cu respectarea legii.

Astfel, percheziția a fost dispusă de un magistrat, mai întâi într-o cameră, apoi în tot imobilul locuit de petent, fiind emise în acest sens, autorizațiile nr. 103 din 18 septembrie 2006 și nr. 104 din 19 septembrie 2006, cu respectarea dispozițiilor art. 101, art. 103-108 și art. 111 C. proc. pen.

Percheziția a fost efectuată în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, s-a desfășurat în prezența a doi martori asistenți și a unui apărător, fiind însușite – prin semnarea procesului verbal, fără obiecțiuni, de către persoana percheziționată. Bunurile ce au interesat cercetarea penală în cauză au fost inventariate, ridicate și consemnate în cuprinsul procesului verbal, astfel încât, nu se desprind elemente de abuz, sau încălcări ale legii cu ocazia desfășurării acestor proceduri, de natură a justifica săvârșirea unor fapte penale și antrenarea răspunderii penale în sarcina persoanelor vinovate.

De altfel, prin rechizitoriul nr. 101/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bihor din 3 septembrie 2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a petentului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1), art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și art. 264 C. pen. și disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de petent cât privește săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3, art. 4 și art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, cauza disjunsă fiind declinată la Judecătoria Sectorului 2 București în vederea conexării la dosarul nr. 3819/P/2007.

Desigur, în contextul examinat nu se constată încălcări ale drepturilor sau intereselor petentului de natură a justifica desființarea soluției dispusă de procuror pentru că nu s-au constatat indicii de comiterea unor fapte penale.

Sub acest aspect, atât soluția dispusă de procuror, cât și temeiul juridic în baza căruia aceasta s-a pronunțat sunt legale și temeinice, urmând a fi menținute prin respingerea plângerii, conform art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul P.G. împotriva rezoluției din 4 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, dată în dosarul nr. 761/P/2008, pe care o menține.

Obligă petiționarul la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2009.