Conflict between civil restitution and state confiscation of bribe proceeds under Penal Code Articles 256 and 257 in influence peddling convictions.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice rejected the appeals filed by both the defendant and the civil party, leaving the Court of Appeal's decision in force, which confirmed the conviction for influence peddling and imposed a four-and-a-half-year conditional suspension of the two-year and six-month prison sentence, while substituting the civil obligation to pay the victim with the confiscation of the 300 EUR bribe. The dispute centered on whether the legal consequence for the illicit gain should take the form of civil compensation to the victim or state confiscation, following an appellate ruling that modified the first-instance sentence to align the penalty with statutory requirements for influence trading. Deciding that the appeal was unfounded regarding both the factual findings and the legal application, the court applied Article 257 paragraph (2) in conjunction with Article 256 paragraph (2) of the Penal Code, establishing that funds received in exchange for influencing public officials are subject to confiscation rather than civil restitution, and dismissed the claims under Article 38515 of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 257 alin. (1) C. pen, art. 81 C. pen, art. 257 alin. (2) C. pen, art. 256 alin. (2) C. pen, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen, art. 256 alin. (2) din C. pen; Conflict between civil restitution and state confiscation of bribe proceeds under Penal Code Articles 256 and 257 in influence peddling convictions: The dispute centered on whether the legal consequence for the illicit gain should take the form of civil compensation to the victim or state confiscation, following an appellate ruling that modified the first-instance sentence to align the penalty with statutory requirements for influence trading. Deciding that the appeal was unfounded regarding both the factual findings and the legal application, the court applied Article 257 paragraph (2) in conjunction with Article 256 paragraph (2) of the Penal Code, establishing that funds received in exchange for influencing public officials are subject to confiscation rather than civil restitution, and dismissed the claims under Article 38515 of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for the dismissal of the appeals as unfounded.
Full text
Asupra recursurilor penale de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 139 din 9 decembrie 2009 a Tribunalului Vâlcea, inculpatul A.C.F., a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev.de art. 257 alin. (1) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 4 ani și 6 luni.
S-a făcut și aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Conform art. 257 alin. (2) C. pen.,inculpatul a fost obligat la 300 euro către M.L.M.
Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că în luna octombrie 2008 inculpatul A.C.F. l-a cunoscut pe M.L.M. și că, în cursul unor discuții, s-a oferit să-l ajute pentru obținerea unui permis de conducere de la Serviciul pentru eliberarea permiselor auto Vâlcea.
În schimbul ajutorului inculpatul i-a pretins și a primit de la M.L.M. suma de 300 euro.
Prin Decizia penală nr. 32/ A din 2 martie 2010, Curtea de Apel Pitești a admis apelul inculpatului, a desființat în parte sentința atacată și, în rejudecare, a înlăturat dispoziția privind obligarea inculpatului la suma de 300 euro către M.L.M.
În baza art. 257 alin. (2) rap. la art. 256 alin. (2) C. pen., suma de 300 euro a fost confiscată de la inculpat.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva deciziei au declarat recursuri inculpatul și partea civilă M.L.M.
Înalta Curte observă că recurenții nu au motivat recursurile în termenul prev. de art. 38510 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.
Așa fiind, Curtea va lua în considerare cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.
În acest sens, va avea în vedere și concluziile orale din ședința publică din 23 aprilie 2010, în care s-au dezbătut recursurile.
Recursurile declarate de părți sunt nefondate.
Instanța fondului și instanța de apel au reținut o corectă situație de fapt în acord cu probele administrate în cauză.
Pedeapsa a fost just individualizată, iar aplicarea dispozițiilor legale referitoare la confiscarea sumei de 300 euro este corectă.
În concluziile orale, inculpatul A.C.F. a contestat starea de fapt reținută de instanță, susținând că nu a comis fapta pentru care a fost condamnat.
Apărarea lui este neîntemeiată având în vedere probele administrate în cauză.
În acest sens, sunt declarațiile martorilor P.A., P.I. și S.M., din care rezultă că inculpatul a primit de la M.L.M. suma de 300 euro pentru a influența funcționari din Serviciul Permise Auto Vâlcea să-i elibereze celui din urmă permis de conducere.
Declarațiile acestor martori au fost citate în decizia atacată, din conținutul acestora rezultând că inculpatul a comis fapta, astfel cum a fost descrisă.
Referitor la recursul lui M.L.M. și acesta este nefondat.
Potrivit art. 257 alin. (2) C. pen., „dispozițiile art. 256 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”. Or, potrivit dispozițiilor art. 256 alin. (2) din C. pen., banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Instanța apelului a făcut o aplicare întocmai a dispozițiilor sus-menționate, prin urmare, decizia este temeinică și legală.
Înalta Curte, examinând cauza potrivit dispozițiilor art. 3859 alin. (3) din C. proc. pen., constată că în cauză nu există niciun alt motiv de casare favorabil părților.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile, și îi va obliga pe recurenți la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul A.F.C. și de partea civilă M.L.M. împotriva Deciziei penale nr. 32/ A din 2 martie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurenții la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 aprilie 2010.