Criminal complaint against prosecutor rejected as inadmissible for lacking description of facts and proof under Art. 222 CCP
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the criminal complaint filed by the petitioner and ordered the petitioner to pay 120 lei in judicial expenses. The case involved a criminal complaint alleging multiple offenses, including abuse in service, favoring a criminal, and forgery, against a prosecutor at the High Court's Prosecutor's Office. The court determined that the complaint failed to meet the essential formal requirements of Article 222 of the Code of Criminal Procedure, as it lacked a description of the facts and evidentiary means, and could not be recharacterized as a challenge to a prosecutor's decision under Article 2781 because no such decision was proven to exist in the record.
Legislator headnote
AI generatedart. 222 C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen; Criminal complaint against prosecutor rejected as inadmissible for lacking description of facts and proof under Art. 222 CCP: Pe de altă parte, plângerea, în acest conținut, nu poate fi calificată, așa cum a făcut-o petiționarul, nici împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, în conformitate cu prevederile art. 2781 C. proc. pen., întrucât în cauză nu se face dovada adoptării vreuneia dintre soluțiile de neurmărire sus-menționate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra plângerii de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Petiționarul A.I. a depus plângere la Înalta Curte împotriva procurorului I.M.E. de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului, fals intelectual, împiedicarea participării în proces, omiterea sesizării organelor judiciare, nerespectarea hotărârii judecătorești și complicitate la tentativa de omor, cu precizarea că la data de 6 noiembrie 2009 o plângere similară a depus și la parchet, care nu îi comunică în termenul legal rezoluția adoptată în cauză.
Examinând dispozițiile legale care reglementează condițiile formulării plângerii, ca mod de sesizare a organelor judiciare cu săvârșirea unei infracțiuni, Curtea constată că plângerea petiționarului A.I. este inadmisibilă.
Pe de o parte, plângerea penală, în reglementarea prevăzută de art. 222 C. proc. pen., trebuie să cuprindă, printre altele, descrierea faptei care formează obiectul acesteia și a mijloacelor de probă.
Plângerea de față nu cuprinde aceste date esențiale, după cum nici plângerea, anexată de petiționar, în copie, pe care susține că a depus-o la 6 noiembrie 2009 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe de altă parte, plângerea, în acest conținut, nu poate fi calificată, așa cum a făcut-o petiționarul, nici împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, în conformitate cu prevederile art. 2781 C. proc. pen., întrucât în cauză nu se face dovada adoptării vreuneia dintre soluțiile de neurmărire sus-menționate.
Față de cele ce preced, plângerea petiționarului A.I. urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul A.I.
Obligă petiționarul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2010.