Objection to enforcement dismissed due to unmet judicial stamp tax requirement for appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the appellants as untimely and without payment of court fees, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision that had previously dismissed their objection to enforcement. The dispute concerned a "contestația la executare" (objection to forced execution) within a commercial matter, where the lower court had rejected the claim on the grounds that neither limitation of actions nor peremption of enforcement applied. Relying on Article 20(3) of Law No. 146/1997 and the Methodological Norms, the Supreme Court determined that the appellants failed to satisfy the mandatory legal requirement of prepaying the judicial stamp tax (timbrul judiciar) despite being formally notified to do so, rendering the appeal procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, Art.1 din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Objection to enforcement dismissed due to unmet judicial stamp tax requirement for appeal: Art.1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin sentința nr. 53 din 22 aprilie 2009, a respins ca neîntemeiată contestația la executare astfel cum a fost precizată de contestatorii M.V. și M.M.M., instanța reținând în esență, că în cauză nu operează prescripția și nici perimarea executării silite.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 C. proc. civ.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricărei alte cereri și invocării altor excepții, formulate în fața instanțelor de judecată, și a reținut:
Art.1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca netimbrată.
Față de dispozițiile legale evocate se constată că recursul declarat de către recurenții contestatori M.V. și M.M.M. nu a fost însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenții fiind citați pentru termenul de judecată din data de 13 aprilie 2010 cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și de a depune timbru judiciar.
În raport de împrejurarea că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația emisă pentru termenul de judecată din data de 13 aprilie 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, modificată, și respectiv art. 30 pct. 1 și 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorii M.V. și M.M.M. împotriva sentinței nr. 53 din 22 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2010.