Restitution of privatized housing and land dismemberment: validity of tenant sales under Law 112/1995 and timeliness of annulment under Law 10/2001

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele:

Tribunalul Timiș, secția civilă, prin sentința civilă nr. 2603 din 29 noiembrie 2007, a respins contestația formulată de contestatorii T.H.C., T.R.D. și T.G.O., în contradictoriu cu intimatul-emitent Primarul Municipiului Timișoara, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, apartamentele, în număr de trei, din compunerea imobilului, obiect al notificării, au fost înstrăinate chiriașilor în condițiile Legii nr. 112/1995 existând în acest sens contractele de vânzare-cumpărare nr. 9765 din 21 octombrie 1996, 11194 din 23 decembrie 1996, 11569 din 16 februarie 1997 și 12771 din 10 aprilie 1997, cumpărătorii de bună-credință înscriindu-și dreptul de proprietate în C.F. Că, notificatorii-contestatori nu au făcut dovada anulării contractelor de vânzare-cumpărare de către instanță.

Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, prin decizia civilă nr. 54 din 28 februarie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții, T.H.C., T.R.D. și T.G.O., prin mandatar M.A., împotriva sentinței civile nr. 2603 din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, foștii chiriași au dobândit legal cele trei apartamente ale imobilului în litigiu, în virtutea Legii nr. 112/1995, și înscrierea dreptului în C.F. 1997. În atare situație, nefiind posibilă restituirea în natură a niciunei părți din imobilul din C.F. 4381 Timișoara, pentru întreg mobilul, la data emiterii dispoziției 11 mai 2007, s-a propus acordarea de despăgubiri și sesizarea în acest sens a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform Titlului VII, art. 16 alin. (2) al Legii nr. 247/2005.

Împotriva deciziei civile mai sus menționată au declarat recurs reclamanții T.H.C., T.R.D. și T.G.O., criticând-o ca fiind nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:

- Instanța de apel prin decizia pronunțată, face referire doar cu privire la faptul că foștii chiriași au dobândit legal cele trei apartamente, însă nu face referire la operațiunea de partajare a folosinței terenului ca parte comună indiviză a construcției.

- Terenul înscris în C.F. 4381 Timișoara nr. top 70137014 este ilegal intabulat în C.F. 4381 partea a II-a pct. 4 cât și dezmembrarea terenului este ilegală în raport cu art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995, H.G. nr. 11 din 20 ianuarie 1997, art. 33.

- Instanța de apel nu menționează la ce punct din C.F 4381 Timișoara nr. top 7013, 7014 este înscris Statul Român ca proprietar al terenului dat în folosință foștilor chiriași care au cumpărat apartamentele imobilului în litigiu, în condițiile Legii nr. 112/1995.

- Greșit instanța de apel a respins petitul cererii, prin care s-a solicitat anularea actului juridic de dezmembrare din anul 1997, pentru considerentul că s-a făcut cu depășirea legală a temeiului prevăzut de art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Recursul nu este fondat.

Prin notificările formulate în perioada august-noiembrie 2001 și adresate Primarului Municipiului Timișoara prin mandatara lor M.A., reclamanții T.H.C., T.R.D. și T.G.O. au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Timișoara, compus din vilă, curte grădină, înscris în C.F. 4381 Timișoara, nr. top 7013 și nr. top 7014.

Prin dispoziția nr. 1617 din 11 mai 2007, cererea reclamanților a fost respinsă pentru că imobilul în litigiu a făcut obiectul unor proceduri legale de înstrăinare care nu au fost anulate până la data emiterii mai sus menționatei dispoziții.

În perioada 1996 – 1997 au fost vândute celor trei foști chiriași apartamentele deținute de aceștia. Această operație n-a fost posibilă de înscris în C.F. decât după împărțirea construcției și atribuirea în folosință a terenului făcută în 1997 de către Statul Român ca unic proprietar al terenului la acea vreme.

În C.F. 4381 Timișoara, în partea I privind deservirea proprietății s-a menținut că părțile comune indivize ce au aparținut celor trei apartamente, au fost printre altele, atât terenul construit cât și neconstruit. Tocmai de aceea, în mod necesar s-a impus partajul folosinței terenului pentru a fi corect individualizat fiecare apartament, în vederea intabulării în C.F. colectiv și în cărțile funciare individuale așa cum prevăd dispozițiile art. 44 și art. 45 din Legea nr. 7/1996.

Fiind vorba de atribuirea doar în folosință a unor părți din terenul construcției, ocupat sau liber, în favoarea cumpărătorilor apartamentelor și nu de atribuirea lor în proprietate, statul a rămas proprietar al acestui drept.

Prin urmare, dezmembrarea terenului s-a făcut cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 și art. 33 din H.G. nr. 11/1997.

Instanța de apel în mod judicios a procedat și atunci când a analizat petitul din acțiunea reclamanților pentru anularea actului juridic de dezmembrare din anul 1997, statuând că formularea acestuia s-a făcut la data de 22 iunie 2007, deci cu depășirea legală a termenului prevăzut de art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, pe cale de consecință, se va respinge recursul ca nefondat.

Cu privire la cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului Primarul Municipiului Timișoara, formulată de D.C.C., E.M. și C.A.M. se reține că aceasta a fost admisă în principiu prin încheierea din data de 14 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Admiterea în principiu s-a făcut urmare dispozițiilor art. 51-52 C. proc. civ. Intervenienții au un interes legitim, născut și actual în raport cu motivele invocate în cererea de intervenție.

Prin urmare, se va admite cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului Primarul Municipiului Timișoara, având în vedere și dispozițiile art. 49 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de intervenție în interesul pârâtului Primarul Municipiului Timișoara formulată de intervenienții C.A.M., D.C.C. și E.M..

Respinge ca nefondat recursul declarat de T.H.C., T.R.D. și T.G.O., împotriva deciziei civile nr. 54 din 28 februarie 2008 pronunțată a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 martie2010.