Late-filed appeal against correction of material error in fiscal liability judgment

S-a luat în examinare recursul declarat de A.P. împotriva încheierii de ședință din 11 iunie 2002 a Secției jurisdicționale a Curții de Conturi.

La apelul nominal s-a prezentat recurentul A.P. personal, lipsind intimații S.C.”C.”SA, V.P., B.I., C.N., P.V., B.G., B.L., M.M., C.T., A.L. și Curtea de Conturi a României.

Procedura completă.

Din oficiu, instanța a pus în discuție excepția tardivității declarării recursului.

Recurentul A.P. a precizat că recursul este în termen.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr.635 din 8 octombrie 1999, Curtea de Conturi – Secția Jurisdicțională a admis recursul jurisdicțional declarat de procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Buzău, împotriva sentinței nr.42 din 29 iulie 1998 pronunțată de Colegiul jurisdicțional Buzău în dosarul nr.3/1998.

A modificat sentința recurată și a obligat în solidar pe pârâții V.P., B.I., C.N., , A.P. la despăgubiri civile către unitatea prejudiciată S.C.”C.” SA, în sumă de 11.724.710 lei și la dobânda aferentă de 75% pe an calculată de la data vânzării fondurilor fixe subevaluate și până la achitare.

Prin aceeași decizie s-a redus suma la care debitoarea S.C.”C.”SA a fost obligată la fondul de cercetare dezvoltare de la 51.275.598 lei la 43.278.083 lei; s-a redus suma la care societatea debitoare a fost obligată către bugetul local cu titlu de majorări de întârziere aferente impozitului pe clădiri și taxei asupra mijloacelor de transport, de la 8.063.216 lei la 5.030.802 lei reținându-se că majorările aferente obligațiilor curg de la data exigibilității creanțelor bugetare fiscale și până la achitarea acestora.

Totodată, s-a înlăturat măsura desființării sechestrelor asiguratorii dispuse asupra bunurilor pârâților V.P., B.I., C.N. și A.P., reținându-se celelalte dispoziții ale sentinței.

De asemenea, prin încheiera din 11 iunie 2002, Secția jurisdicțională a respins cererea formulată de A.P. cu privire la îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei nr. 635 din 8 octombrie 1999.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A.P.

Mai înainte însă de a examina motivele recursului se constată că acesta nu a fost declarat în condițiile legii.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.2813(1) din Codul de procedură civilă, încheierile pronunțate în temeiul art.281 și art.2811, ca și hotărârea pronunțată potrivit art.2812, sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau, înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completatoare.

În conformitate cu dispozițiile art.301 termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, iar potrivit prevederilor art.302 din același cod recursul se va depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.

Totodată, potrivit art.103(1) neexercitarea oricărei căi de atac și oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Cum în cauză încheierea atacată cu recurs a fost comunicată recurentului la 28 iunie 2002 ( fila 26), iar recursul a fost depus la Curtea, de Conturi la 29 iulie 2002 ( fila 15 recurs), se constată că sunt aplicabile dispozițiile art.103 (1) și 302 din Codul de procedură civilă, chiar dacă în acest interval de timp, recurentul s-a adresat altei instanțe ( filele 3 și 4 dosar fond).

Prin urmare, se va respinge recursul ca tardiv declarat, motiv pentru care examinarea altor aspecte ale cererii sunt de prisos și fără relevanță juridică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de A.P. împotriva încheierii de ședință din 11 iunie 2002 a Secției jurisdicționale a Curții de Conturi, ca tardiv.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 6 martie 2003.