Annulment motion rejected as unfounded for failure to show material error, leaving final damages ruling intact
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the plaintiff's motion for annulment (contestație în anulare) as unfounded, thereby leaving intact the prior decisions—including the final Supreme Court ruling that had rejected the plaintiff's appeal on the merits. The underlying dispute involved a tort liability claim by a company against two defendants for damages (approximately 1,048,209,128 lei) allegedly caused by the non-payment of goods via two dishonored CEC checks, which the lower courts had rejected for failing to establish the elements of civil delictual liability under Articles 998–999 and 1000(3) of the Civil Code. The plaintiff sought annulment under Article 318 of the Code of Civil Procedure, alleging that the appellate court had failed to examine a specific ground of appeal concerning causation and the defendant's alleged violation of BNR Regulation No. 1/2002 (failure to check the payer's status on the C.I.P. list). The court held that the motion was meritless because the plaintiff did not specify any material error, and the alleged mistakes concerned substantive issues of evidence and fact—which cannot be reviewed through an annulment motion—while the appellate court had properly considered all raised grounds.
Legislator headnote
AI generatedart. 1000 alin. (3) C. civ, art. 318 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Annulment motion rejected as unfounded for failure to show material error, leaving final damages ruling intact: Împotriva deciziei nr. 3328 din 25 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatoarea SC V. SA București a formulat contestație în anulare solicitând, în baza art. 318 C. proc. civ., admiterea acesteia, anularea deciziei contestate și stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința civilă nr. 2159 din 19 aprilie 2006 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și acțiunea reclamantei SC V. SA București împotriva pârâtelor SC O.B.R. SA București și B.E.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că există identitate între persoanele chemate în judecată în calitate de pârâte și cele cu privire la care se pretinde că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale. Pe fond a reținut că solicitarea reclamantei de obligare a acestora la plata sumei de 1.048.209.128 lei, reprezentând prejudiciul suferit prin neîncasarea contravalorii mărfurilor livrate către SC R. SRL și pe care aceasta a încercat să le achite prin două file CEC, refuzate la plată, nu întrunește cerințele necesare angajării răspunderii civile delictuale a pârâtelor, prevăzute de art. 998 – art. 999 și art. 1000 alin. (3) C. civ.
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 37 din 26 ianuarie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanței de fond.
Prin decizia nr. 3328 din 25 octombrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a respins recursul declarat de reclamanta SC V. SA București împotriva deciziei nr. 37 din 26 ianuarie 2007.
Împotriva deciziei nr. 3328 din 25 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatoarea SC V. SA București a formulat contestație în anulare solicitând, în baza art. 318 C. proc. civ., admiterea acesteia, anularea deciziei contestate și stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
În susținerea cererii sale, contestatoarea, după o prezentare a situației de fapt, reproșează instanței de recurs omisiunea de a cerceta motivul de recurs ce viza nelegalitatea hotărârii atacate, în sensul nereținerii existenței unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și paguba suferită de societatea sa, respectiv emiterea de intimata B.E. a unor file de CEC unei societăți fără să îndeplinească condiția minimă și necesară a verificării aflării acesteia pe lista C.I.P. din 27 iulie 2002, cu încălcarea prevederilor Regulamentului B.N.R. nr. 1/2002, instanța de recurs examinând cauza cu ignorarea motivelor de recurs, limitându-se la a relua motivația instanței de apel.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata SC O.B.R. SA București a solicitat respingerea contestației în anulare formulată de contestatoare care nu a făcut altceva decât să reitereze motivele de nelegalitate invocate în recurs.
Contestația în anulare este nefondată.
Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Examinând contestația în anulare formulată de contestatoare în limita actelor din dosar se reține că aceasta nu este întemeiată, contestatoarea neprecizând în ce constă greșeala materială săvârșită de instanța de recurs pentru a putea fi cercetată.
Se constată că instanța de recurs a examinat toate motivele de recurs invocate de recurenta contestatoare în criticarea deciziei pronunțate în apel și încadrate de ea în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., raportate la prevederile art. 998 – art. 999 și art. 1000 alin. (3) C. civ., astfel că nu pot fi considerate ca fundamentate criticile contestatoarei, eventualele greșeli de judecată ale instanței de recurs neputând fi cenzurate pe calea contestației în anulare.
Cum în cauză, contestatoarea invocă greșeli materiale, ce vizează probleme de fond legate de probele administrate și de starea de fapt la care se referă litigiul, motive ce nu se încadrează în dispozițiile art. 318 C. proc. civ. și cum decizia contestată este temeinică și legală, Curtea va respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC V. SA București împotriva deciziei nr. 3328 din 25 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2008.