Liability of energy distribution branch for system development tax: whether uncollected tariffs extend tax obligation beyond effective daily collections under Government Ordinance No. 29/1994

S-a luat în examinare recursul declarat de SC „Electrica Oltenia” SA – Sucursala de Distribuție Slatina împotriva deciziei nr.94 din 22 martie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională.

La apelul nominal s-a prezentat recurenta SC „Electrica Oltenia” SA – Sucursala de Distribuție Slatina, reprezentată de consilierul juridic M.N., lipsind intimata Curtea de Conturi a României.

Procedura completă.

Consilierul juridic M.N. a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate în scris la dosar, modificarea deciziei Secției jurisdicționale a Curții de Conturi și a sentinței Colegiului jurisdicțional Olt și în fond respingerea actului de sesizare a procurorului financiar, susținând că societatea reclamantă nu datorează taxa de dezvoltare prevăzută de Ordonanța Guvernului nr.29/1994.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr.49 din 15.11.2001, Colegiul Jurisdicțional Olt a dispus următoarele:

S-a admis actul de sesizare al procurorului financiar nr. 180/25D/1999 și în temeiul art.71 pct.2 din Legea nr.94/1992, s-a dispus virarea de către SC „Electrica” SA – Sucursala de Distribuție Craiova – Exploatarea de Distribuție Slatina a sumei de 127.115.789 lei din care suma de 78.448.919.000 lei taxa de dezvoltare și 48.666.870.000 lei majorări de întârziere către fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic.

S-a constatat recuperată și virată la fondul special suma de 110.522.919.000 lei din care 78.448.919.000 lei taxă de dezvoltare și suma de 32.074.000 lei majorări de întârziere.

S-a constatat că pentru suma de 16.592.870.000 lei majorări de întârziere, SC „Electrica” SA – Sucursala de Distribuție Craiova – Exploatarea de Distribuție Slatina are aprobată eșalonarea la plata obligațiilor bugetare către Ministerul Industriei și Comerțului prin Nota nr.146367/ 12.05.2000.

Pe baza expertizei efectuate în cauză, instanța a constatat și reținut că în anexa procesului-verbal de constatare nr.6861/30.09.1998, sumele înscrise în coloanele: valoare taxă de virat, taxă virată, diferență nevirată și majorări lei, nu au fost corect calculate și stabilite.

S-a reținut că pentru perioada 1.09.1997 – 3.08.1998 Exploatarea de Distribuție Slatina mai datora taxă de dezvoltare a sistemului energetic în sumă de 78.448.919.000 lei, mai mare cu 3.303.561.000 lei decât cea prezentată organului de control ca virată în luna decembrie 1997 și majorări de întârziere în sumă de 48.666.870 lei.

S-a mai reținut că raportul de obligație este stabilit între SC „Electrica” SA prin subunitatea din Slatina și fondul special și deci, plățile efectuate nu pot fi luate în considerare ca făcute pentru terți, după cum nu rezultă din nici un act de plată, ci ca obligații proprii de plată ale acesteia.

SC „Electrica” SA are aprobări de la Ministerul Industriilor și Comerțului pentru reeșalonarea plății taxei de dezvoltare și a majorărilor de întârziere aferente acesteia, calculate de către către organele de control ale Curții de Conturi a României și ale Ministerului Finanțelor Publice – interpretarea dată actelor normative ce le reglementează nu este cea corectă.

Împotriva sentinței a formulat recurs jurisdicțional SC „Electrica” SA – Sucursala de Distribuție Craiova – Exploatarea de Distribuție Slatina, cu motivarea că suma de 127.115.787.001 lei, taxă de dezvoltare și majorări de întârziere, s-a reținut eronat ca aparținând sucursalei fiind de fapt obligația SC CONEL SA.

Prin expertiza efectuată s-a concluzionat că obligația plății taxei de dezvoltare a fost îndeplinită în totalitate conform O.U.G. nr. 29/1994, iar CONEL SA a avut beneficiul tuturor plăților în valută.

Prin decizia nr.94/ 22.03.2002 a Secției jurisdicționale, s-a respins recursul jurisdicțional declarat de SC „Electrica” SA – Sucursala de Distribuție Craiova – Exploatarea de Distribuție Slatina împotriva Sentinței nr.49/2001 a Colegiului Jurisdicțional Olt.

Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere:

Odată cu divizarea CONEL SA în mai multe societăți, atât activul cât și pasivul acesteia au fost împărțite, astfel că obligația reținută nu putea reveni Conel SA.

Subunitatea din Slatina a SC „Electrica” SA a întocmit facturi la sfârșitul fiecărei luni pentru energia electrică livrată unităților ce efectuau plata în valută și tot unitatea din Slatina stingea obligațiile de plată ale acestora pe baza notelor de debitare-creditare transmise de SC „Conel” SA, de unde rezultă că raportul juridic de obligație este stabilit între SC „Electrica” SA prin subunitatea din Slatina și fondul special, deci plățile efectuate nu pot fi luate în considerare ca făcute pentru terți ci ca obligații proprii de plată ale acesteia.

Împotriva deciziei nr.94/2002 și a sentinței civile nr.49/2001 a formulat recurs SC „Electrica Oltenia” SA – Sucursala de Distribuție Slatina, criticând-o astfel:

Instanțele nu au apreciat corect raportul de expertiză efectuat în cauză prin care se stabilește fără echivoc faptul că recurenta, în afara încasărilor efective de care a beneficiat, și-a îndeplinit în totalitate obligația taxei de dezvoltare aferentă chiar în procent de 70% din totalul încasărilor, înregistrând plăți peste nivelul obligației legal constituite.

S-a probat existența unui raport contractual distinct în care nu a fost parte, raport contractual ce a generat plăți către titularul de contract RENEL respectiv CONEL, instanțele de fond și recurs au stabilit raportul juridic de obligație a taxei de dezvoltare, fiind încălcate dispozițiile O.G. nr.29/1994 – art.2; art.3 și pct.3 din Instrucțiunile nr.91825/ 20.05.1999 – 255479 din 26.02.1999.

În mod nelegal s-a extins obiectul judecății fără ca instanța de recurs să se pronunțe pe acest aspect.

Conform pct.3 din Instrucțiunile citate, filialele și sucursalele din cadrul CONEL, au obligația să defalce din încasările zilnice aferente contravalorii energiei electrice livrate consumatorilor din economic, taxa de dezvoltare inclusă în tarife și că unitățile menționate sunt unități colectoare, deci obligația este aferentă încasărilor zilnice efective (cont curent și casă) – instanțele extind obligația de plată la ce nu s-a încasat.

În acest mod recurenta a fost obligată la o plată nedatorată.

Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Față de apărările constante ale recurentei, în sensul că și-a îndeplinit în totalitate obligația taxei de dezvoltare aferentă în procent de 70% din totalul încasărilor, înregistrând plăți în plus, ca și susținerea că a existat și un raport contractual distinct ce a generat plăți către RENEL resepectiv CONEL – se impune efectuarea unei noi expertize ca și administrarea unor probe noi pentru elucidarea apărărilor susținute de recurentă.

De asemeni, se impune verificarea apărării susținute, cu referire la caracterul de unități colectoare a sucursalelor „Electrica” SA în raport de care se va stabili dacă obligația impusă este aferentă încasărilor zilnice efective sau se extind și la alte sume.

Pentru considerentele expuse, se va admite recursul, se va casa decizia nr.94/ 22.03.2002 a Curții de Conturi – Secția Jurisdicțională și Sentința nr.49/ 15.11.2001 a Colegiului Jurisdicțional Olt și va trimite cauza spre soluționare Colegiului Jurisdicțional Olt al Curții de Conturi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de SC „Electrica Oltenia” SA – Sucursala de Distribuție Slatina împotriva deciziei nr.94 din 22 martie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională.

Casează decizia nr.94 din 22 martie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională și Sentința nr.49 din 15 noiembrie 2001 a Colegiului jurisdicțional Olt și trimite cauza spre soluționare Colegiului jurisdicțional Olt al Curții de Conturi.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2003.