Appeal rejected: Confiscation for crimes against humanity not an abusive taking under Law No. 10/2001.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the claimants' appeal as unfounded, upholding the lower court's decision that denied restitution under Law No. 10/2001; the case involved a challenge to a mayoral order rejecting a claim for the return of property confiscated from the claimants' grandfather, who had been sentenced in 1949 by a criminal court to 15 years' imprisonment and confiscation of assets for crimes against humanity (torturing Jewish merchants). The decisive legal basis was that the confiscation did not fall within the scope of "abusive takings" under Article 2(b) of Law No. 10/2001, because the conviction was not for a political offense constituting opposition to the communist regime; the court also found that the appellate court had complied with the remand instructions under Article 315 of the Civil Procedure Code, thereby rejecting the appeal under Article 312(1). The decision is final and irrevocable.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 315 C. proc. civ, art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Appeal rejected: Confiscation for crimes against humanity not an abusive taking under Law No. 10/2001: 10/2001; the case involved a challenge to a mayoral order rejecting a claim for the return of property confiscated from the claimants' grandfather, who had been sentenced in 1949 by a criminal court to 15 years' imprisonment and confiscation of assets for crimes against humanity (torturing Jewish merchants). The decisive legal basis was that the confiscation did not fall within the scope of "abusive takings" under Article 2(b) of Law No. 10/2001, because the conviction was not for a political offense constituting opposition to the communist regime; the court also found that the appellate court had complied with the remand instructions under Article 315 of the Civil Procedure Code, thereby rejecting the appeal under Article 312(1). The decision is final and irrevocable.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Deliberând asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Primarul municipiului Călărași a emis dispoziția nr. 2551 din 1 aprilie 2004, prin care, în baza Legii nr. 10/2001 a fost respinsă notificarea formulată de petenții D.L.Ș. și D.R.T., privitoare la restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Călărași.
Contestația formulată de petenți împotriva dispoziției emisă de primar a fost respinsă, prin sentința civilă nr. 864 din 30 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Călărași, soluție confirmată prin decizia nr. 1353-A din 27 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală a pronunțat decizia nr. 10113 din 7 decembrie 2006, prin care a fost casată decizia curți de apel și a fost trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a pronunțat decizia nr. 325/A din 6 mai 2008, prin care a fost respins apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței tribunalului.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs contestatorii, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând, în esență, că instanța de trimitere nu s-a conformat îndrumărilor cuprinse în decizia de casare pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, încălcând prevederile art. 315 C. proc. civ., neadministrând toate probele necesare pentru a se stabili dacă imobilul a fost preluat de stat prin confiscarea averii sau naționalizare și că bunicul lor a fost în realitate condamnat politic.
Recursul este nefondat.
Conformându-se îndrumărilor cuprinse în decizia de casare pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de trimitere, respectiv curtea de apel, a stăruit pentru obținerea de la Arhivele Naționale a sentinței penale nr. 875 din 12 martie 1949, pronunțată de Curtea București, secția I penală, prin care autorul contestatorilor, D.R. a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare și a fost dispusă, confiscarea averii acestuia.
Din considerentele sentinței penale rezultă că autorul contestatorilor a fost condamnat pentru crime contra umanității, constând în maltratarea și torturarea unor comercianți evrei.
Așa fiind se constată că autorul reclamanților nu a fost condamnat politic.
Conform art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001, sunt imobile preluate abuziv cele care au fost confiscate ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist, situație în care autorul reclamanților nu s-a aflat.
În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanții D.L.Ș. și D.R.T. împotriva deciziei nr. 325/A din 6 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.