Inadmissibility of cassation appeal against appellate decision rendered as final instance for first-instance jurisdictional ruling
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's cassation appeal as inadmissible, thereby leaving the Court of Appeal’s decision, which had rejected the prior appeal as late-filed, irrevocable and in force. The dispute concerned a civil action for moral damages filed by the plaintiff against university authorities and individuals, which the lower Tribunal had declined from jurisdiction citing material incompetence due to the claim's value falling below the statutory threshold for first-instance tribunal jurisdiction. The appellate court had previously dismissed the plaintiff's challenge to that declination ruling on the grounds that the appeal was filed outside the mandatory five-day legal deadline, a procedural defect that prevented the merits of the case from being heard. Relying on Article 3(3) of the Code of Civil Procedure, the final court determined that because the Court of Appeal had acted as the appellate instance for a judgment rendered without right of appeal, its subsequent decision constituted the final judicial act and was not subject to a further cascading appeal ("recurs la recurs") before the Supreme Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ, art. 303 alin. (1) C. proc. civ, art. 158 alin. (3) C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 299 C. proc. civ, art. 3 pct. 3 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against appellate decision rendered as final instance for first-instance jurisdictional ruling: The dispute concerned a civil action for moral damages filed by the plaintiff against university authorities and individuals, which the lower Tribunal had declined from jurisdiction citing material incompetence due to the claim's value falling below the statutory threshold for first-instance tribunal jurisdiction. The appellate court had previously dismissed the plaintiff's challenge to that declination ruling on the grounds that the appeal was filed outside the mandatory five-day legal deadline, a procedural defect that prevented the merits of the case from being heard. Relying on Article 3(3) of the Code of Civil Procedure, the final court determined that because the Court of Appeal had acted as the appellate instance for a judgment rendered without right of appeal, its subsequent decision constituted the final judicial act and was not subject to a further cascading appeal ("recurs la recurs") before the Supreme Court.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, establishing that the Court of Appeal's decision was final and not subject to a further appeal to the Supreme Court, thereby justifying the dismissal of the cassation appeal as inadmissible.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, reclamanta A.C.N. prin reprezentat I.M., a chemat în judecată pe pârâta U.A.U. I.M., în calitate de comitent, P.E.B. rector, S.A. director, D.D., în calitate de prepuși, solicitând obligarea acestora la plata daunelor morale în cuantum de 2,4 milioane lei din care comitetul 300 de milioane și fiecare dintre cei trei prepuși câte 700 de milioane.
În motivarea cererii reclamanta arată că este hărțuită în public cu rea credință de către pârâți, care refuză să repare vătămările ce i-au fost cauzate prin numeroase abuzuri în serviciu, falsuri, dezinformări ale conducerii Ministerului, împiedicări ale continuării și desăvârșirii în străinătate a studiilor.
La termenul din 13 ianuarie 2006, tribunalul din oficiu a pus în discuție excepția de necompetență materială în soluționarea cauzei.
Prin sentința civilă nr. 69 din 13 ianuarie 2006, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că valoarea obiectului cererii este sub l imita menționată de art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., respectiv sub valoarea de 5 miliarde lei, astfel că această cauză nu cade sub competența de soluționare a tribunalului în primă instanță.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele la data de 16 aprilie 2007, solicitând să li se comunice încheierea din 16 ianuarie 2006.
În motivele de recurs depuse la dosar la 25 aprilie 2007, recurentele au arătat că nu au fost legal citate pentru soluționarea cauzei în care s-a pronunțat sentința din 13 ianuarie 2006.
Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă, prin decizia civilă nr. 673 din 7 decembrie 2007, a respins recursul ca tardiv formulat.
În considerentele deciziei s-a reținut că potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
În cauză, sentința civilă nr. 69 din 13 ianuarie 2006, este supusă căii de atac a recursului în conformitate cu prevederile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., în termen de 5 zile de la pronunțare.
Termenul de 5 zile de declarare și motivare a recursului a început să curgă, la data de 13 ianuarie 2006, iar recurentele au declarat calea de atac împotriva acestei sentințe la data de 6 aprilie 2007, deci cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 303 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție reclamantele.
În ședința publică din 17 decembrie 2009, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului.
Având în vedere dispozițiile art. 137 C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției invocate.
În conformitate cu dispozițiile art. 299 C. proc. civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.
În cauza supusă analizei, hotărârea pronunțată de tribunal a fost dată fără drept de apel, și ca urmare la instanța imediat superioară, respectiv curtea de apel, a fost supusă recursului.
Or, în situația în care curtea de apel a judecat că instanța de recurs, cum este cazul speței supusă analizei, în conformitate cu prevederile art. 3 pct. 3 C. proc. civ., nu este posibilă atacarea hotărârii pronunțate de curtea de apel cu un nou recurs (recurs la recurs) la instanța supremă.
Așadar, în raport de cele sus reținute, Înalta Curte va admite excepția invocată și va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta I.M. în nume propriu și ca reprezentant al fiicei sale A.C.N. împotriva deciziei nr. 673/ R din 7 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009.