Criminal statute of limitations extinguishing liability for forged document use in notarial certification dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the Court of Appeal's decision to reject the criminal complaint and ordering the appellant to pay 200 RON in judicial fees to the state. The dispute arose when a notary public issued a non-prosecution order for the crime of using a forged document, based on the premise that the underlying certificate of heirship had not yet been judicially declared false and thus retained a presumption of legality. After the appellant challenged the non-prosecution through a complaint to the court, the lower instance dismissed it as unfounded. The Supreme Court confirmed that the criminal liability for the alleged offense prescribed under Article 122(1)(d) of the Penal Code, as the statute of limitations elapsed between the date of the alleged forgery (1999) and the registration of the complaint (2008), thereby rendering any further examination of the prosecutor's resolution unnecessary due to the extinguishment of the state's right to prosecute.
Legislator headnote
AI generatedart. 291 C. pen, art. 10 lit. d) C. proc. pen, art. 278 C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen, art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Criminal statute of limitations extinguishing liability for forged document use in notarial certification dispute: The dispute arose when a notary public issued a non-prosecution order for the crime of using a forged document, based on the premise that the underlying certificate of heirship had not yet been judicially declared false and thus retained a presumption of legality. After the appellant challenged the non-prosecution through a complaint to the court, the lower instance dismissed it as unfounded. The Supreme Court confirmed that the criminal liability for the alleged offense prescribed under Article 122(1)(d) of the Penal Code, as the statute of limitations elapsed between the date of the alleged forgery (1999) and the registration of the complaint (2008), thereby rendering any further examination of the prosecutor's resolution unnecessary due to the extinguishment of the state's right to prosecute.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded and leaving the lower court's decision in force.
Basis for imposing judicial costs on the appellant.
Full text
Asupra recursului de față,
în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, numita G.K. a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului I.F. - notar public - pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals (art. 291 C. pen.), faptă ce ar fi fost săvârșită, în opinia petiționarei, cu ocazia autentificării Contractului de Vânzare-cumpărare nr. 236 din 16 ianuarie 2007, încheiat de tatăl petiționarei (în prezent decedat) în calitate de vânzător, privind imobilul situat în 2 Brașov, în sensul că însuși Certificatul de moștenitor nr. 64 din 28 aprilie 1999, eliberat de același notar public, certificate care a stat la baza autentificării sus-identificatului contract de vânzare-cumpărare, ar fi fost fictiv și, astfel, petiționara, nu ar fi beneficiat de cota parte ce i s-ar fi cuvenit din imobilul în litigiu.
Prin Rezoluția nr. 145 / P /2008 din 7 iulie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus, în baza art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de notarul public I.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz fals (art. 291 C. pen. ) cu motivarea că "plângerea petiționarei G.K. este prematură întrucât până în prezent nici o instanță de judecată nu a declarat fals certificatul de moștenitor nr. 64/1999, și prin urmare, nu se poate reține comiterea infracțiunii de uz de fals prin utilizarea unui act care, în prezent, beneficiază de prezumția de legalitate."
Împotriva sus-arătatei ordonanțe petiționara a formulat, în temeiul art. 278 C. proc. pen., plângere la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, care, prin Rezoluția nr. 647/II/2/2008 din 30 iulie 2008, a respins-o ca neîntemeiată.
Nemulțumită, petiționara s-a adresat cu plângere instanței de judecată, potrivit art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentința penală nr. 88 F din 29 septembrie 2008, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționară, cu motivarea că a intervenit prescripția răspunderii penale în condițiile art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., deoarece plângerea în baza art. 2781 C. proc. pen. a fost înregistrată la 25 aprilie 2008 iar înscrisul denunțător ca fals datează din 28 aprilie 1999.
Împotriva sentinței sus-menționate, petiționara G.K. a declarat recursul de față, susținând, potrivit motivelor scrise de recurs, că nu s-a împlinit prescripția răspunderii penale și că intimatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reclamate.
Recursul nu este fondat.
Soluția, adoptată de prima instanță, este temeinică și legală, din moment ce s-a împlinit, potrivit art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripție a răspunderii penale.
Or, prin prescripția reglementată de art. 121 și urm. C. pen., stingându-se răspunderea penală, adică stingându-se dreptul statului de a stabili răspunderea penală și de a aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pretins comisă, cursul procesului penal este obstaculat insurmontabil; în aceste condiții examinarea temeiniciei și legalității soluției adoptate de procuror prin rezoluțiile mai înainte menționate este de prisos.
Față de cele expuse, în cauză nefiind motive care să justifice și casarea sentinței instanței de fond și desființarea rezoluției procurorului Înalta Curte , în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara G.K.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară G.K. împotriva sentinței penale nr. 88 F din 29 septembrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 noiembrie 2008.