Appeal over police license suspension and forgery claims dismissed as unfounded; statute of limitations alternative ground.

Asupra recursului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 13 aprilie 2007, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost înregistrată plângerea penală formulată de numitul P.C. împotriva fostului comisar șef F.C., din cadrul I.P.J Suceava , sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., iar printr-o cerere depusă ulterior, a solicitat extinderea verificărilor și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 249, art. 263 și art. 265 C. pen. constând în aceea că:

- în mod abuziv i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule în perioada 20 mai 2002 - 08 mai 2003, reținându-i-se permisul de conducere, fără a-i fi întocmit un act oficial pentru aceasta (art. 246 C. pen.);

- în adresa Serviciului Politiei Rutiere Suceava nr. 139250 din 21 ianuarie 2003 a trecut date neconforme cu realitatea (art. 289 C. pen.);

- în cursul anilor 2001 - 2002, a avizat documentație tehnică cu privire la semnalizarea rutieră pe D.N. 17, fără să verifice dacă exista sau nu vreo deficientă (art. 249 C. pen.);

- în cursul anilor 2002 - 2003 nu a comunicat instanței de judecată, respectiv Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc că există deficiențe cu privire la semnalizarea rutieră pe sectorul de drum unde s-a constatat fapta contravențională pentru care a fost sancționat (art. 263 C. pen.)

- la toate cererile și petițiile sale nu i s-a comunicat un act oficial din care să rezulte nevinovăția sa și pe care să-l poată folosi ulterior în instanță (art. 265 C. pen.).

Prin Rezoluția nr. 71/P/2007 din 26 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava - confirmată prin Rezoluția nr. 15/II/2/2009 din 12 februarie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus, în baza art. 228 alin. (6), cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimatul F.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare, prevăzută de art. 263 C. pen. și omisiunea încunoștiințării organelor judiciare, prevăzută de art. 265 C. pen.

Soluția a fost dispusă în urma cercetărilor care au demonstrat că din verificările efectuate a rezultat că permisul de conducere al petentului a fost reținut, dispunându-se ulterior suspendarea, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează sediul materiei, respectiv a dispozițiilor din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 328/1996, legalitatea fiind confirmată și prin sentința civilă nr. 1803 din 03 decembrie 2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, care a respins ca, nefondată, plângerea petentului, hotărârea rămânând definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia nr. 123 din 07 martie 2003 a Tribunalului Suceava.

Referitor la susținerile petentului că datele din cuprinsul adresei nr. 139250 din 21 ianuarie 2003, semnată de F.C., ca răspuns la o cerere a petentului, din verificări rezultă că stare de fapt atestată în adresă reprezenta situația existentă, la aceea dată, în evidențele Serviciului Poliției Rutiere Suceava cu privire la segmentul de drum pentru care se cereau relații. Cât privește săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 249, art. 263 și art. 265 C. pen., din verificări nu a rezultat indicii din care să rezulte că F.C., în funcția pe care o îndeplinea, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, ori că a cunoscut date care îl obligau să sesizeze organele judiciare ori să încunoștiințeze organele judiciare cu privire la cererile și reclamațiile petentului

De altfel, având în vedere perioada în care petentul arată în plângeri că s-au petrecut faptele sus menționate, se constată că, în cauza s-au împlinit și termenele de prescripție, prevăzute de art. 122 C. pen. care înlătură răspunderea penală.

Împotriva sus-menționatelor rezoluții petiționarul s-a adresat instanței de judecată, în baza art. 2781 C. proc. pen.

Curtea de Apel Alba Suceava, secția penală, prin sentința penală nr. 54 din 4 mai 2009, a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționarul P.C.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în sarcina numitului F.C. nu pot fi reținute săvârșirea vreunei fapte de natură penală, din actele premergătoare nu a rezultă indicii cu privire la săvârșirea de către acesta a infracțiunilor reclamate, acestea neexistând în însăși materialitatea lor, soluțiile atacate fiind legale și temeinice.

Împotriva sentinței, petiționarul P.C. a declarat, în termen legal, recursul de față, la dezbaterea căruia nu s-a prezentat.

Recursul nu este fondat.

Examinând sentința atacată și în raport cu motivarea scrisă depusă la dosar (filele 11-13), precum și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte constată că aceasta este temeinică și legală, soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul F.C. - confirmată, cu justificat temei, de prima instanță - fiind întru totul corectă, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracțiunilor reclamate de petent.

Față de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinței instanței de fond și, pe cale de consecință, desființarea rezoluției procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul P.C.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.C. împotriva sentinței penale nr. 54 din 4 mai 2009 a Curții de Apel Suceava, secția enală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 octombrie 2009.