Fraudulent issuance of bank checks without authority or funds: absence of material falsification negates forgery conviction

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 477 de la 3 noiembrie 2006 a Tribunalului Galați s-a dispus condamnarea inculpatului S.D.D. la o pedeapsă principală de 10 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin aceeași sentință s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului S.D.D. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., prin sentința penală nr. 1020 din 16 iunie 2005 a Judecătoriei Bistrița, definitivă la 11 iulie 2005 prin neapelare.

În baza art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite următoarele pedepse: pedeapsa de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii; 1 an închisoare; pedepsele de mai sus au fost aplicate inculpatului prin prezenta sentință; 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1020/2005 a Judecătoriei Bistrița; 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. ultim și art. 76 lit. a) C. pen. aplicare inculpatului S.D.D. prin sentința penală nr. 991 din 15 august 2005 a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr. 2997 din 11 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a aplicat inculpatului S.D.D. pedeapsa principală cea mai grea de 10 ani închisoare sporită la 11 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen. i s-a aplicat inculpatului S.D.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa principală de 11 ani închisoare aplicată inculpatului S.D.D. perioada de timp executată de acesta începând cu data de 3 februarie 2005 și până la zi.

A fost anulat mandatul de executare nr. 1541 de la 24 mai 2006 emis de Tribunalul București în baza sentinței penale nr. 991 din 15 august 2005 a aceleiași instanțe și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei sentințe.

A fost menținută starea de arest a inculpatului S.D.D.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentințelor penale nr. 1020 din 16 iunie 2005 a Judecătoriei Bistrița și nr. 991 de la 15 august 2005 a Tribunalului București, secția I penală.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998, art. 1000 alin. (3), art. 1003 C. civ. prima instanță a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.S. SRL BACĂU să plătească părții civil SC A. SRL BUCUREȘTI suma de 271.349.494 lei ROL (27134,9494 lei RON) cu titlu de despăgubiri civile; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.S. SRL BACĂU să plătească părții civile SC S. SRL ONEȘTI (jud. Bacău) suma de 2.000.000.000 lei ROL (200000 lei RON) cu titlu de despăgubiri civile; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I.I. SRL GALAȚI să plătească părții civile SC P.A. SRL GALAȚI suma de 193.130.065 lei ROL (19313,0065 lei RON) cu titlu de despăgubiri civile; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I.I. SRL GALAȚI să plătească părții civile SC G.I. SRL BUCUREȘTI suma de 31.575.041 lei ROL (3157,5041 lei RON) cu titlu de despăgubiri civile; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I.I. SRL GALAȚI să plătească părții civile SC H.M. SRL BACĂU suma de 1.034.721.767 lei ROL (103472,1767 lei RON) cu titlu de despăgubiri civile; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.R. SRL IAȘI să plătească părții civile SC B.P. SRL BACĂU suma de 271.758.963 lei ROL (27175,8963 lei RON) cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. Tribunalul Galați a obligat inculpatul să plătească următoarele sume de bani cu titlu de despăgubiri civile: 220.634.000 lei ROL (22.063, 4 lei RON) către partea civilă SC L.C. SRL CLUJ NAPOCA; 135.184.238 LEI rol (13.518, 4238 LEI RON) către partea civilă SC S.P.SRL DEJ );183.491.003 lei ROL ( 18.349, 1003 lei RON ) către partea civilă SC Z.C. SRL CLUJ-NAPOCA.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat următoarele file CEC. Seria BH.303, nr. 00428273 emisă la 27 iulie 2004; seria BH.303, nr. 00428274 emisă la 23 iulie 2004; seria BH.303, nr. 00428271 emisă la 19 iulie 2004; seria BH.303, nr. 00428272 emisă la 10 august 2004.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatului, în sumă totală de 140 lei RON (40 lei RON pentru faza de urmărire penală și 100 lei RON pentru faza de judecată) să fie avansate către Baroul de avocați Galați din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. (1), (3) C. proc. pen. prima instanță a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.S. SRL BACĂU să plătească suma de 200 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I.I. SRL GALAȚI să plătească suma de 300 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat; pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.R. SRL IAȘI să plătească suma de 200 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească către stat suma de 300 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a dispus ca după rămânerea definitivă a hotărârii, să se comunice copii ale acesteia, Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, Tribunalul Iași, Tribunalul Bacău.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nr. 262/P/2004 din 8 august 2005 a fost trimis în judecată inculpatul S.D.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Analizând și coroborând probele administrate în cauză prima instanță a considerat că situația de fapt reținută în rechizitoriu este corectă.

Astfel, la data de 25 octombrie 2001, inculpatul S.D.D., prin act adițional a cesionat de la numitul F.V., părțile sociale din capitalul SC P.P.P. SRL, cu sediul în Târgu Neamț, județul Neamț. Astfel, inculpatul a devenit unicul administrator al societății și unicul asociat. La aceeași dată, inculpatul a schimbat sediul societății din Târgu Neamț în localitatea Bacău. Toate modificările au fost înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău ( acte ORC filele 318-337 ).

Prin act adițional, la data de 21 martie 2002, inculpatul S.D.D. a hotărât schimbarea denumirii societății din SC P.P.P. SRL Bacău în SC M.S. SRL. De asemenea, a hotărât schimbarea sediului societății în municipiul Bacău, și schimbarea domeniului de activitate din producție în comerț iar ca obiect principal de activitate comerț cu ridicata al produselor și minereurilor metalice. Toate modificările au fost înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău (acte ORC Bacău, filele 318-337).

La data de 18 martie 2003, prin act adițional, martorul S.L. - fratele inculpatului S.D.D. - a devenit unicul asociat și administrator la SC I.I. SRL, cu sediul în Galați. La aceeași dată, s-au retras din societate foștii asociați B.V.N., D.V. și F.P.M. La data de 21 martie 2003, martorul S.L. a preluat toate documentele firmei, inclusiv carnetele de CEC-uri, barat și numerar, de la B.C.I.T. ( declarații martori filele 338-344; acte ORC filele 352-362 ).

Prin procura autentificată sub nr. 754 din 27 martie 2003, martorul S.L. l-a împuternicit pe inculpatul S.D.D. să se ocupe efectiv de SC I.I. SR. Galați. Dată fiind procura, la data de 31 martie 2003, atât martorul S.L., cât și inculpatul S.D.D. au prezentat specimenele de semnătură la B.C.I.T. Procura a fost valabilă până la data de 8 iulie 2003, dată la care martorul S.L. a autentificat o declarație prin care a revocat împuternicirea. La aceeași dată, martorul S.L. a mers la B.C.I.T. și a completat un nou formulat de specimen de semnătură (procură fila 348; formulare specimen semnături filele 349, 351; declarație notarială fila 350).

La data de 20 noiembrie 2003, prin contract de cesiune autentificat sub nr. 61/2003, inculpatul S.D.D. și martora B.T.V. au cesionat părțile sociale la SC C.R. SRL Iași, cu sediul în Iași. Firma a fost preluată de la numiții B.M., B.N.R. și M.M. Cu aceeași ocazie, s-a numit în funcția de administrator martora B.T.V. și s-a schimbat sediul societății din municipiul Iași.

Toate modificările au fost înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași.

De asemenea, prin procesul-verbal din 26 noiembrie 2003, s-a procedat la predarea tuturor actelor firmei către inculpatul S.D.D., inclusiv două carnete CEC barat a câte 25 file (nefolosită nicio filă CEC) (declarații martor filele 363-370; acte ORC Iași filele 371-391).

La data de 6 februarie 2004, prin act adițional autentificat cu nr. 37/2004, martora B.T.V. s-a retras din funcția de administrator la SC C.R. SRL Iași. Cu aceeași ocazie, inculpatul a devenit unicul administrator al societății ( acte ORC Iași, filele 371-391 ).

La data de 25 iunie 2004, prin contract de cesiune autentificat sub nr 371/2004, inculpatul S.D.D. a cesionat părțile sociale ale SC M.C. SRL Galați, cu sediul în Galați.

Cu aceeași ocazie, s-a procedat la predarea actelor firmei către învinuit, predarea efectuându-se de martorul S.M. (fost asociat și administrator). Aceste modificări nu au fost înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați (declarații martor filele 403-408; acte cesionare filele 409-410, 416-420).

În concluzie, în perioada 2001-2004, inculpatul S.D.D. a avut următoarele calități: administrator și asociat la SC M.S. SRL Bacău, din data de 25 octombrie 2001; împuternicit la SC I.I. SRL Galați, în perioada 27 martie-8 iulie 2003, cu drept de semnătură în bancă; asociat la SC C.R. SRL Iași, din data de 20 noiembrie 2003 și asociat și administrator la aceeași firmă, din data de 6 februarie 2004; asociat și administrator la SC M.C. SRL Galați, din data de 25 iunie 2004.

La unitățile bancare, situația conturilor a fost următoarea: firma SC M.S. SRL Bacău, avea cont la B.C.R., sucursala Comănești, iar titularul dreptului de semnătură, din data de 1 august 2002, a fost inculpatul S.D.D. Inculpatului i-a fost eliberat un carnet de file CEC ( 25 file ), cu seriile BF 300. 00651926 - BF 300.00651950. Firma a intrat în interdicție bancară la data de 27 ianuarie 2003, pe perioada 27 ianuarie 2003-27 ianuarie 2004, pentru lipsă totală disponibil în cont și cu toate că interdicția bancară a fost comunicată, inculpatul a continuat să folosească restul filelor CEC și nu le-a restituit unității bancare ( acte B.C.R., sucursala Comănești, filele 421-428, 456-465 ); firma SC I.I. SRL Galați avea cont deschis la B.C.I.T. Titularii dreptului de semnătură în bancă au fost, pentru perioada 31 martie 2003-8 iulie 2003, inculpatul S.D.D. și martorul S.L., iar, de la data de 8 iulie 2003, numai martorul S.L. Seriile filelor CEC predate societății, au fost BM 306 00004676 - BM 306 0004700. Firma a intrat în interdicție bancară la data de 17 aprilie 2003, pentru lipsă totală disponibil în cont, iar data retragerii și anulării filelor CEC a fost 29 aprilie 2003, dar acestea nu au fost predate către bancă (acte B.C.I.T. filele 429-442, acte BNR filele 466-469); firma SC C.R. SRL Iași a avut cont deschis la Banc Post, sucursala județeană Iași. La data de 9 decembrie 2003, martora B.T.V. și inculpatul S.D.D. au depus specimenele de semnătură. Societatea a intrat în interdicție bancară la data de 27 februarie 2004 pentru lipsă totală disponibil în cont, dar filele CEC nu au fost predate unității bancare (acte Banc Post Iași, filele 443-453 ); firma SC M.C. SRL Galați a avut cont deschis la B.R.D., sucursala Galați. Contul a fost închis la data de 3 august 2004 pentru lipsa rulajului. După preluarea firmei de la martorul S.M., inculpatul nu și-a depus specimenul de semnătură în bancă ( acte bancă, filele 454-455, acte BNR filele 470-473 ).

Astfel, în perioada ianuarie 2003-iulie 2004, inculpatul S.D.D., date fiind calitățile deținute la cele patru firme, prin inducerea și menținerea în eroare a reprezentanților legali, a cumpărat marfă de la 9 societăți comerciale, emițând pentru plată file CEC fără a avea disponibil în cont, fără a alimenta contul și chiar fără a avea drept de semnătură în bancă.

1. La data de 21 ianuarie 2003, inculpatul S.D.D. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC A. SRL București, firmă administrată de martora D.I. Aici, inculpatul a luat legătura cu martora și cu numita D.M. ( director general ) și s-a arătat interesat în a achiziționa marfă.

Inculpatul s-a prezentat ca fiind administratorul SC M.S. SRL Bacău. Cu ocazia discuțiilor purtate, s-a stabilit ca inculpatul S.D.D. să emită comenzi, să încheie contract de vânzare-cumpărare, iar plata să se facă cu file CEC ( plângere filele 14-15; declarații martor filele 47-53 ).

Astfel, s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare nr. 4, având ca obiect vânzarea-cumpărarea de uleiuri motoare. Conform clauzelor contractuale, plata urma să se efectueze în termen de 25 zile de la data emiterii facturii. Cu aceeași ocazie, inculpatul a lăsat trei comenzi pentru diverse sortimente de mărfuri ( contract filele 30-34, comenzi, filele 35-37, declarații martori, filele 47-55 ).

A doua zi, 22 ianuarie 2003, în baza facturii nr. 3012006, inculpatul a achiziționat marfă în valoare de 130.080.873 lei iar pentru plata acesteia a emis fila CEC seria BF 300 nr. 00651947. Fila CEC a fost completată integral de inculpat ( fila CEC fila 17, factură fila 18 ).

Conform contractului și în baza comenzilor emise de inculpat, facturile nr. 3012011 din 27 ianuarie 2003; nr. 3012016 din 19 februarie 2003; nr. 3012017 din 19 februarie 2003, nr. 3012020 din 19 februarie 2003; nr. 3012023 din 28 februarie 2003, inculpatul a achiziționat de la partea vătămată mărfuri în valoare de 67.887.300 lei, 73.521.937 lei, 2.160.878 lei și 26.502.684 lei ( facturi, filele 39-46 ).

Pentru plata acestor mărfuri, inculpatul a emis filele CEC seriile BF 300 nr. 0651947 - cu valoarea de 153.534.644 lei, BF 300 nr. 00651946 - cu valoarea de 75.682.815 lei ( file CEC, filele 17,21 ).

Până la introducerea în bancă a filelor CEC, inculpatul a făcut plăți parțiale: 36.060.000 lei în numerar și 51.000.000 lei - prin ordine de plată ( copii documente plată, filele 25-28 ).

De asemenea, înainte de a fi introduse în bancă filele CEC, martora D.I. l-a căutat în mod repetat pe învinuit pentru a se asigura de faptul că filele CEC vor fi decontate. Pentru că nu l-a găsit, filele CEC au fost introduse la plată și refuzate pentru lipsă totală disponibil în cont, iar filele CEC făceau parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație. Filele CEC au fost introduse la plat după expirarea termenului de prezentare. Acest lucru s-a datorat faptului că inculpatul asigurase pe reprezentanții legali ai părții vătămate că va efectua plata în numerar sau cu ordin de plată, lucru care nu s-a întâmplat decât parțial (acte justificare refuz, filele 18-20, 22-24; declarații martori, filele 47-53 ).

Cu toate diligențele depuse, nu s-a reușit identificarea beneficiarilor mărfii. Pe facturile de achiziție erau menționate ca mijloace de transport:... Din declarația martorului V.C. a rezultat că este proprietarul autoturismului marca „Renault” cu nr. de înmatriculare și că nu a transportat niciodată mărfuri pentru o asemenea persoană ( declarații martor, filele 54-55 ).

Partea vătămată SC A. SRL București a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 271.349.494 lei ( adresă, fila 16 ).

2. În luna februarie 2003, martorul L.P. - administrator la SC S. SRL Onești, l-a cunoscut pe inculpatul S.D.D., prin intermediul martorului H.G. În aceeași perioadă, martorul L.P. a aflat de oportunitatea inițierii unei „afaceri bune”, în sensul că putea să achiziționeze la un preț modic o marfă aflată în stocul SC K.I. SRL onești și apoi să o vândă la un preț foarte bun. În discuțiile purtate cu inculpatul S.D.D., în calitate de administrator la SC M.S. SRL Bacău, acesta s-a arătat interesat în a achiziționa marfă ( șuruburi, șaibe, piulițe, etc. ). Conform înțelegerii, plata urma să se facă cu file CEC ( plângere - fila 56, declarații martor filele 59-64 ).

Astfel, partea vătămată SC S. SRL Onești a achiziționat marfa de la SC K.I. SRL Onești, cu factura BCACB nr. 3265757 din 12 februarie 2003 la valoarea de 419.999.999 lei ( 20 tone organe de asamblare ).

Cu factura nr. 0616505 din 15 februarie 2003, partea vătămată SC S. SRL Onești, a livrat marfa către inculpatul S.D.D. la prețul de 2.000.000.000 lei. Așa cum s-a mai menționat și pe factură, plata urma să se efectueze cu filele CEC BF 300 nr. 00651943 și BF 300 nr. 00651942 ( declarații martori filele 59-64, 66-70, facturi filele 72-73 ).

În jurul datei de 20 februarie 2003, inculpatul S.D.D. l-a contactat pe martorul L.P. căruia i-a adus la cunoștință că, în urma cântăririi mărfii la beneficiar, a rezultat cantitatea de 14,730 tone și nu 20 tone. Ca atare, s-a stabilit să se întocmească o altă factură care să cuprindă cantitatea reală a mărfii la același preț ( factură, fila 74 ).

Astfel, s-a refacturat marfa ( BCAGA nr. 0616506 ), făcându-se mențiunea cantității de 14,730 tone organe de asamblare, la prețul de 2.000.000.000 lei. Factura a fost semnată și ștampilată la rubrica „semnătura de primire”, de către inculpatul S.D.D. De asemenea, învinuitul a făcut cunoscut martorului L.P. că nu are disponibil în cont și, ca atare, a solicitat înlocuirea celor 2 file CEC cu alte file CEC, care au termen de decontare mai îndepărtat.

În aceste condiții, inculpatul S.D.D. a emis filele CEC seriile NG 300 nr. 00795770 și NG 300 nr. 00795771, cu valorile de 500.000.000 lei și, respectiv, 1.500.000.000 lei, având termene scadente la datele de 12 martie 2003 și, respectiv, 31 martie 2003.

Însă, martorul L.P. nu a sesizat că cele două file CEC erau pentru numerar și nu făceau parte dintr-un carnet CEC barat. Ca atare, în momentul în care a mers la unitatea bancară și a încercat decontarea lor, i s-a adus la cunoștință că ridicarea de numerar nu se poate face decât de emitent - SC M.S. SRL Bacău ( file CEC filele 57-58, declarații martori filele 59-64, 66-70 ).

Partea vătămată SC S. SRL Onești se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2.000.000.000 lei ( plângere, fila 56 ).

3. La data de 10 martie 2003, inculpatul S.D.D. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC P.A. SRL Galați, firmă administrată de martorul P.I. și s-a arătat interesat în a achiziționa produse pentru agricultură. Inculpatul s-a prezentat ca fiind reprezentantul SC I.I. SRL Galați, iar martorul P.I. a xerocopiat certificatul de înregistrare al firmei și codul fiscal ( declarații martor, filele 114-118 ).

În urma discuțiilor purtate, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 1 din 10 martie 2003. Valoarea totală a contractului era de 204.699.930 lei, iar plata urma să se facă în două rate: 25.000.000 lei la data de 30 august 2003 și 179.699.930 lei la data de 15 octombrie 2003 (contract filele 99-101 ).

De asemenea, cu ocazia încheierii contractului s-a stabilit ca plata să se facă cu file CEC, iar în cazul în care plata se va efectua cu orice alt mijloc de plată, să se procedeze la restituirea filele CEC (declarații martor filele 114-118 ).

Inculpatul S.D.D. a emis fila CEC seria BM 306 nr. 00004682 - semnată și ștampilată, stabilind cu martorul P.I. ca, în cazul în care, până la data de 15 octombrie 2003, nu se efectuează plata integrală a mării, fila CEC să fie completată și introdusă la plată ( fila CEC fila 93; declarații martor filele 114-118 ).

Cu facturile GL ACB nr. 1710888 din 30 aprilie 2003, GL ACB nr. 2271315 din mai 2003 și GL ACB nr. 2271316 din mai 2003, inculpatul S.D.D. a achiziționat marfa în valoare de 25.504.847 lei, 153.690.202 lei, și, respectiv, 25.504.847 lei ( facturi fiscale filele 102-104 ).

La datele de 24 iulie 2003 și 1 octombrie 2003, inculpatul a făcut plăți parțiale în sumă de 30.000.000 lei. Până la data de 15 octombrie 2003, inculpatul nu a achitat integral marfa și nici nu a făcut cunoscut martorului P.I. lipsa disponibilului în cont. De altfel, inculpatul S.D.D. nu avea lăsat specimen de semnătură în bancă și, ca atare, nu avea dreptul să semneze instrumente de plată ( copii documente plată, filele 105-106 ).

La data de 15 octombrie 2003, fila CEC a fost introdusă la plată și refuzată pentru lipsă mandat, client aflat în interdicție de plată și file CEC anulată ( acte bancă, filele 94-95 ).

Aducându-i-se la cunoștință aceste lucruri, inculpatul S.D.D. a promis că va face plata în numerar. La data de 31 octombrie 2003, numita S.M. ( soția învinuitului ) s-a prezentat la sediul părții vătămate și a livrat în compensare un calculator cu suma de 28.500.000 lei (factură fila 107, proces-verbal fila 108 ).

Toate aspectele mai sus menționate, au fost confirmate de martora A.L. - contabil la partea vătămată SC P.A. SRL Galați ( declarații martor, filele 121-122 ).

De asemenea, la data de 8 martie 2004, martorul P.I. l-a recunoscut pe planșă fotografică pe inculpatul S.D.D. ca fiind persoana cu care, în calitate de reprezentant al SC I.I. SRL Galați, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare și de la care a primit fila CEC ( proces-verbal, filele 119-120 ).

Partea vătămată SC P.A. SRL Galați a apreciat valoarea prejudiciului creat prin săvârșirea infracțiunii la suma de 179.699.896 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal ( adresă filele 96-97 ).

4. La data de 15 aprilie 2003, inculpatul S.D.D. l-a contactat telefonic pe martorul V.Ș. - director general la partea vătămată SC G.I. SRL București și s-a arătat interesat în a achiziționa cabluri de tracțiune.

Inculpatul S.D.D. s-a prezentat ca fiind administrator la SC I.I. SRL Galați. S-a stabilit că livrarea se va face pe bază de contract iar plata să se efectueze cu file CEC (declarații martor, filele 140-143 ).

La data de 24 aprilie 2003, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 99. În anexa nr. 1 la contract, s-a stabilit ca livrarea să se facă numai în baza unei comenzi ferme emise de SC I.I. SRL Galați. Astfel, inculpatul a emis o comandă pentru o cantitate de 3000 kg șufă oțel ( contract filele 128-131, anexă filele 132, comandă fila 133 ).

În baza facturii BACO nr. 7870890 din aprilie 2003, inculpatul a achiziționat marfă în valoare de 141.575.041 lei. Pentru efectuarea plății, inculpatul a emis fila CEC seria BM 306 nr. 00004686, în valoare de 141.575.041 lei, cu termen scadent la data de 10 mai 2003. Fila CEC a fost completată în întregime de inculpatul S.D.D. ( copie fila CEC fila 124, facturi - filele 135, 137 ).

La termenul scadent, reprezentanții legali ai părții vătămate au girat fila CEC către SC L. SA Focșani. Introdusă fiind la plată, fila CEC a fost refuzată pentru lipsă totală disponibil în cont, client aflat în interdicție bancară și filă CEC anulată. Până la momentul introducerii filei CEC în bancă, inculpatul S.D.D. nu a făcut cunoscută lipsa disponibilului în cont. După refuzul filei CEC, inculpatul i-a asigurat pe reprezentanții legali ai părții vătămate ca va efectua plata în numerar.

La datele de 25 iunie 2003 și, respectiv, 16 mai 2003, inculpatul a plătit în numerar și cu ordin de plată sumele de 10.000.000 lei și 100.000.000 lei ( chitanță fila 138; ordin plată fila 139 ).

Marfa achiziționată de la SC G.I. SRL București a fost livrată de inculpat la SC P.B.N. SA Galați, în baza facturilor nr. 2166302 din 25 aprilie 2003 și 2166304 din 5 mai 2003 la prețul de 136.554.880 lei.

Marfa a fost preluată de martorul C.I. ( tehnician aprovizionare ) iar transportul s-a efectuat de către martorul O.V., proprietarul camionului.

SC P.B.N. SA Galați a efectuat plata astfel: 90.000.000 lei cu fila CEC către SC V. SRL Galați ( plată ordonată de învinuit ), iar diferența de 52.036.690 lei prin compensare ( declarații martori filele 140-148; comandă, facturi, documente plată, filele 149-160 ).

Marfa primită în compensare de inculpat de la SC P.B.N. SA Galați, a fost vândută către SC V. SRL Galați, firmă administrată de numitul S.D. Livrarea s-a făcut în baza facturii seria GL ACB nr. 2166303 din 6 mai 2003, la prețul de 41.853.966 lei, iar plata s-a efectuat către învinuit de către SC V. SRL Galați, prin ordin de plată ( 35.000.000 lei ) și în numerar ( 17.000.000 lei ) ( proces-verbal audiere filele 161-162; fișă cont filele 163-165 ).

S-a mai precizat că de la partea vătămată și până în municipiul Galați, marfa a fost transportată de martorul M.S., proprietarul camionului. În declarația dată, martorul a precizat că a fost contactat și angajat de către inculpatul S.D.D., la ordinul căruia a și dus marfa în Port Galați. La data de 26 octombrie 2004, martorul l-a recunoscut pe planșa fotografică pe inculpatul S.D.D. ca fiind persoana pentru care a efectuat transportul (declarații martor, filele 166-169, proces-verbal prezentare pentru recunoaștere, fila 170; planșă fotografică, fila 171 ).

Partea vătămată SC G.I. SRL București a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 31.575.041 lei ( adrese filele 126-127 ).

5. La data de 17 aprilie 2003, inculpatul S.D.D. a încheiat cu partea vătămată SC H.M. SRL Bacău contractul de vânzare-cumpărare nr. 02. Partea vătămată a fost reprezentată de martorul M.N. - administratorul firmei.

Inculpatul S.D.D. s-a prezentat ca fiind administratorul SC I.I. SRL Galați și a înmânat martorului M.N., spre verificare, certificatul de înmatriculare al firmei, în original.

De asemenea, inculpatul avea asupra sa ștampila rotundă a firmei, împrejurare care l-a convins pe martor că inculpatul este administratorul firmei. De altfel, inculpatul a venit însoțit de martorul H.G. ( plângeri, filele 172-177; declarații martori, filele 196-200, 208-211 ).

Cu factura BC ACB nr. 3408939 din 17 aprilie 2003, inculpatul a ridicat marfă în valoare de 276.136.621 lei. Plata urma să se efectueze la data de 18 aprilie 2003 ( 82.840.986 lei - 30 % ) și, respectiv, la data de 23 mai 2003 ( 193.295.635 lei - 70 % ).

Pentru plata mărfii, inculpatul a emis fila CEC seria BM 306 nr. 00004687, urmând a fi introdusă în bancă la data de 23 mai 2003. La termenul scadent, inculpatul S.D.D. a solicitat martorilor M.N. și M.L. să nu introducă fila CEC la plată, deoarece ar putea intra în interdicție bancară. Martorii au fost de acord, stabilind cu inculpatul o perioadă de așteptate de maxim 15 zile. Până la expirarea acestui termen, martorul S.L. a luat legătura cu reprezentanții legali ai părții vătămate și a solicitat, în numele inculpatului, neintroducerea la plată a filei CEC.

De asemenea, s-a plătit în numerar suma de 11.250.000 lei (contract filele 186-187, factură fila 188, chitanțe filele 189-194 ).

Pentru a-i asigura pe reprezentanții legali ai părții vătămate că va efectua plata integral, prin fratele său - martorul S.L., inculpatul S.D.D. a emis o altă filă CEC seria BM 306 nr. 00004691 cu termen de plată la data de 11 septembrie 2003; pentru valoarea de 222.886.621 lei. După emiterea acestei de-a doua file CEC, inculpatul S.D.D. l-a contactat pe martorul M.N. și ia solicitat să-i restituie prima filă CEC, iar în schimb să-i dea, prin girare, o altă filă CEC emisă de SC M.C. SRL Buzău ( file CEC filele 179, 182 ).

Această din urmă filă CEC, seria P 013 nr. 00530079, avea termen scadent la data de 12 august 2003. Fiind introdusă la plată de către partea vătămată, aceasta a fost refuzată pentru lipsă totală disponibil în cont și CEC retras din circulație ( acte bancă filele 181, 183-185 ).

La termenul de 11 septembrie 2003, partea vătămată a introdus la plată și fila CE emisă de SC I.I. SRL Galați. Aceasta a fost refuzată pentru lipsă totală disponibil în cont, lipsă mandat, client aflat în interdicție bancară și filă CEC anulată ( acte bancă, filele 181, 183-185 ).

În aceste condiții, martorul M.N. a luat legătura cu inculpatul S.D.D. care nu a putut da explicații în legătură cu motivele refuzului. I-a asigurat pe reprezentanții legali ai părții vătămate că va efectua plata în numerar sau cu ordin de plată, în termen de o săptămână. Însă, după data de 11 septembrie 2003, inculpatul nu a plătit în numerar decât suma de 20.000.000 lei ( declarații martor, filele 196-204; copii chitanțe, filele 189-194 ).

Urmare a verificărilor efectuate de organele de cercetare penală, s-a constatat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare ( autoturism care figurează pe facturi ca mijloc de transport ), nu figurează în baza de date a județului Vrancea ( proces-verbal, fila 214 ).

De asemenea, la data de 23 martie 2004, s-a procedat la efectuarea unei recunoașteri pe planșă fotografică. Fără ezitare, martora M.L. l-a recunoscut pe inculpatul S.D.D., ca fiind una și aceeași persoană cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare ( proces-verbal, filele 205-206, planșă fotografică, fila 207 ).

Partea vătămată SC H.M. SRL Bacău a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.034.721.767 lei, din care 202.886.621 lei - contravaloare marfă și 831.835.146 lei - penalități de întârziere, calculate conform clauzelor contractuale ( adresă, fila 195 ).

6. În luna ianuarie 2004, inculpatul S.D.D. a contactat-o telefonic pe martora N.M.I. - director general la partea vătămată SC B.P. SRL Bacău și și-a exprimat dorința de a achiziționa lubrefianți auto și industriali.

Inculpatul s-a prezentat ca fiind administrator la SC C.R. SRL Iași. În urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că livrarea se va face numai pe bază de contract ( plângere, filele 216-217; declarații martor, filele 237-244 ).

Astfel, la data de 14 ianuarie 2004, prin delegat - T.C., s-a încheiat cu inculpatul S.D.D. contractul comercial nr. 01/35 din 14 ianuarie 2004. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de 1 an și prevedea emiterea de comenzi ferme de către cumpărător, iar plata să se facă cu file CEC în termen de 30 zile de la data facturării ( contract, filele 226-230 ).

Prin fax, anterior încheierii contractului, inculpatul a transmis comanda nr. 111 pentru diverse sortimente de lubrefianți. În baza facturilor seriile BC ACB nr. 4052706 din 14 ianuarie 2004 și UMAAAA nr. 3477026 din 14 ianuarie 2004, partea vătămată a livrat către inculpat marfă în valoare totală de 179.354.896 lei. Marfa a fost preluată de șoferul O.I., cu autoturismul. Pentru plată, așa cum s-a menționat și pe facturi, inculpatul a emis fila CEC seria P 308 nr. 0911380, cu termen scadent la data de 14 februarie 2004. Fila CEC a fost emisă de inculpat către martora T.(M.)M.C., persoană cu care s-a și încheiat contractul de vânzare-cumpărare. De precizat că, cu ocazia încheierii contractului și emiterii filei CEC, inculpatul a asigurat-o pe martoră că firma pe care o administrează este o firmă mare, are contracte, diverse lucrări și nu a făcut mențiunea vreunor probleme de ordin financiar (comenzi filele 231,234; file CEC filele 219, 222; facturi, filele 232-233, 235-236 ).

La data de 28 ianuarie 2004, inculpatul S.D.D. a sunat-o pe martora T.M.C. și i-a făcut cunoscut că ar mai dori să achiziționeze ulei. În acest sens, a trimis prin fax comanda nr. 119 din 28 ianuarie 2004. Cu facturile nr. 4052731 și 3477073, ambele din 2 februarie 2004, partea vătămată a mai livrat marfă în valoare totală de 92.404.067 lei. Ca și la anterioara livrare, martora T.M.C. s-a prezentat cu marfa și facturile la sediul societății administrate de inculpat. Pentru plată, inculpatul a emis o a doua filă CEC, seria P 308 nr. 01911383, cu termen scadent la data de 3 martie 2004. Ca și în precedent, fila CEC a fost completată în totalitate de învinuit. La momentul emiterii celor două file CEC, inculpatul nu a precizat martorei nimic legat de indisponibilitatea bancară sau de problemele financiare ale firmei (file CEC, filele 219, 222; facturi filele 232-233; 235-236 ).

La rândul său, partea vătămată a girat cele două file CEC către SC P.L. ROMÂNIA SRL. Fiind introduse la plată, cele două file CEC au fost refuzate pentru lipsă totală disponibil în cont și client aflat în interdicție bancară.

În mod evident, după datele refuzurilor bancare, inculpatul nu a mai putut fi contactat ( acte refuz bancar, filele 220-221, 223-224 ).

Partea vătămată SC B.P. SRL Bacău, se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 271.758.963 lei ( plângeri, filele 216-217 ).

7. La data de 8 iulie 2004, inculpatul S.D.D. s-a prezentat la partea vătămată SC L.C. SRL Cluj Napoca unde a luat legătura cu martorul F.A. ( director administrativ ). Inculpatul s-a prezentat ca fiind director la SC M.C. SRL Galați și s-a arătat interesat în a achiziționa țeavă rectangulară, asigurându-l pe martor că societatea pe care o administrează este o societate care efectuează construcții în Galați. Martorul F.A. a prezentat inculpatului ofertele de prețuri și s-a stabilit ca plata să se efectueze cu filă CEC ( plângere, filele 252-253, 255-256; declarații martor filele 271-274 ).

În aceeași zi, martorul F.A. a emis factura CJ XFV nr. 3788564 cu valoarea de 127.838.000 lei. Pentru plata mărfii, inculpatul a emis fila CEC seria BH 303 nr. 00428271, cu termen scadent la data de 19 iulie 2004. Marfa fost transportată cu un autovehicul închiriat de inculpat, din municipiul Cluj (filă CEC fila 258; factură fila 277; comandă fila 279; declarații martor filele 271-274 ).

Până la introducerea la plată a filei CEC, inculpatul S.D.D. a mai solicitat de la reprezentanții legali ai părții vătămate livrarea de marfă.

Cu factura CJXIT nr. 4847359 din 16 iulie 2004, partea vătămată a mai livrat către inculpat marfă în valoare e 61.974.000 lei. Ca și în precedent, pentru plată, inculpatul a emis fila CEC BH 303 nr. 00428274 cu termen scadent la data de 23 iulie 2004 (fila CEC fila 262; factură fila 278).

La datele scadente, partea vătămată a introdus cele două file CEC în bancă, dar acestea au fost refuzate, deoarece semnătura nu corespundea cu specimenul de semnătură existent în bancă (acte bănci, filele 259-261, 262-267 ).

De subliniat faptul că, în tot acest timp, inculpatul i-a asigurat pe reprezentanții legali ai părții vătămate că re disponibil în cont și că va avea acest disponibil și la data scadenței. În mod evident, de la data ridicării ultimei mărfii, nu s-a mai putut lua legătura cu inculpatul (declarații martori, filele 271-275 ).

Partea vătămată SC L.C. SRL Cluj Napoca se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 189.812.000 lei ( adresă fila 257 ).

8. La începutul lunii iulie 2004, inculpatul S.D.D. l-a contactat telefonic pe martorul C.T. - director comercial la partea vătămată SC S.P. SRL Dej. Inculpatul s-a prezentat ca fiind director la SC M.C. SRL Galați. În discuția purtată, inculpatul a precizat martorului că ar avea un punct de lucru în orașul Aiud și ar dori să cumpere plasă metalică. Martorul și inculpatul au stabilit ca cel din urmă să se prezinte la sediul părții vătămate cu o comandă fermă și au stabilit ca cel din urmă să se prezinte la sediul părții vătămate cu o comandă fermă și au stabilit ca plata mărfii să se facă în termen de 15 zile de la livrare ( declarații martor, filele 292-295 ).

După aproximativ două zile, inculpatul a lăsat la sediul societății - parte vătămată - comanda nr. 196. La data de 12 iulie 2004, s-a întocmit

factura fiscală CJXIQ nr. 1403118, cu o valoare totală de 135.184.238 lei, iar marfa a fost încărcată în autovehiculul, condus de martorul C.G.

Conform indicațiilor date de inculpatul S.D.D., martorul C.G. s-a deplasat într-o hală din orașul Aiud, unde a descărcat marfa. Inculpatul S.D.D. a completat fila CEC BH 303 nr. 00428273, cu termen scadent la 27 iulie 2004 și a înmânat-o martorului C.G. Inculpatul S.D.D. l-a sunat în

aceeași zi pe martorul C.T. căruia i-a promis că va mai achiziționa marfă de la partea vătămată și nu i-a făcut cunoscut că ar avea probleme financiare ( filă CEC fila 287; declarații martori filele 292-297; comandă și factură filele 299-300 ).

La data de 27 iulie 2004, partea vătămată a introdus fila CEC la plată. Aceasta a fost refuzată pentru că semnătura nu corespundea cu specimenul de semnătură existent în bancă. În mod evident, din acest moment, inculpatul nu a mai putut fi contactat ( acte refuz, filele 288-289 ).

Partea vătămată SC S.P.E. SRL Dej se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 135.184.238 lei ( adresă fila 298 ).

9. La data de 8 iulie 2004, inculpatul S.D.D. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC Z.C. SRL Cluj Napoca, unde a luat legătura cu martorul M.V. (merceolog). Inculpatul s-a prezentat ca fiind reprezentant al SC M.C. SRL Galați și s-a arătat interesat în a achiziționa gresie și faianță ( plângere fila 308; declarații martor, filele 309-310 ).

La data de 12 iulie 2004, inculpatul S.D.D. s-a prezentat la sediul părții vătămate cu comanda nr. 198 și, urmare acestei comenzi, s-a întocmit factura CJXIQ nr. 0406544 din 15 iulie 2004, cu o valoare de 183.491.006 lei. Marfa s-a încărcat în autovehiculul, condus de martorul S.G. ( factură și comandă, filele 315-316 ).

Pentru plată, inculpatul a emis fila CEC seria BH 303 nr. 00428272, cu termen scadent la data de 10 august 2004. Fila CEC a fost doar semnată și ștampilată de inculpat care a stabilit cu martorul M.V. ca restul rubricațiilor să fie completate de angajații părții vătămate la momentul introducerii la plată. La termenul scadent, martorul M.V. a luat legătura telefonic cu inculpatul care l-a asigurat că poate introduce fila CEC în bancă, pentru decontare ( filă CEC fila 302; declarații martori, filele 309-311 ).

În mod evident, fila CEC a fost refuzată la plată pentru că semnătura nu corespundea cu specimenul de semnătură existent în bancă ( acte bancă filele 303-305 ).

Aspectele mai sus menționate au fost confirmate și de către martorii C.C.R. (contabil ) și S.G. ( conducător auto ) (declarații martori filele 311, 314 ).

Partea vătămată SC Z.C. SRL Cluj Napoca se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 183.491.003 lei ( adresă fila 306 ).

Referitor la pretențiile civile, unele părți vătămate au făcut precizări și în faza de judecată, astfel încât vor fi avute în vedere de instanța și aceste precizări.

Faptele și vinovăția inculpatului S.D.D. au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă:

- plângeri și adrese emise de părțile vătămate în care se menționează modalitatea comiterii faptelor și prejudiciile suferite ( f. 14-16, 65, 96, 97, 126, 127, 172-177, 195, 216, 217, 252, 253, 255, 256, 298, 306, dosar urmărire penală, f. 85, 34, 75 dosar instanță );

- diverse înscrisuri (file cec, copii după facturi fiscale, fișe de comandă, contracte de vânzare-cumpărare ș.a. – f. 17-28, 30-46, 57, 58, 71-74, 76-84, 89-95, 99-113, 123-125, 128-135, 137-139, 146-160, 163-165, 178-194, 219-225, 226-236, 254, 257-267, 276-289, 299-306, 315-337, 348-391, 395-402, 409-473 d.u.p., f. 76-78, 192, 193 dosar instanță );

- declarațiile martorei D.I. care prezintă aspecte referitoare la relațiile inculpatului în calitate de reprezentant al SC M.S. SRL Bacău cu partea vătămată SC A. SRL București, în sensul că inculpatul a luat produse de la partea vătămată pentru care a lăsat două file CEC, introduse la bancă și refuzate la plată pentru lipsa disponibil în cont ( f. 47-53 d.u.p., f. 56 dos. instanță );

- declarațiile martorului L.P., administrator al părții vătămate SC S. SRL Onești, care prezintă relațiile dintre respectiva parte și inculpat, discuțiile purtate în prezența martorului H.G., livrarea către inculpat a organelor de asamblare, iar cele două file CEC date de acesta au fost refuzate la plată la bancă, întrucât nu puteau fi decontate de către emitent ( F 59-64, d-u.p., f. 119 dos. inst. );

- declarațiile martorului H.G. care prezintă aspecte privitoare la relația inculpatului cu SC S. SRL Onești ( f. 66-70 d.u.p. );

- declarațiile martorului P.I. care a arătat cum inculpatul, în calitate de reprezentant al SC I.I. SRL Galați a cumpărat produse pentru agricultură de la partea vătămată SC P.A. SRL Galați, a achitat o parte din preț, iar fila CEC introdusă la plata pentru restul de preț a fot refuzată pe motivul că era anulată ( f. 114-118 d.u.p.; f. 120 dos. instanță );

- proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere din 8 martie 2004, în care s-a consemnat recunoașterea inculpatului de către martorul P.I. ( f. 119-120 d.u.p. );

- declarațiile martorei A.L. care a menționat anumite împrejurări ale relației inculpatului cu partea vătămată SC P.A. SRL Galați ( f. 121, 122 d.u.p.; f. 122 dos. inst );

- declarațiile martorului V.Ș. care a precizat aspecte ale relației inculpatului, ca reprezentant al SC I.I. SRL Galați, cu partea vătămată S.C. G.I. S.R.L. București, în sensul că acesta a primit o cantitate de cablu oțel, pentru care a lăsat o filă CEC, girată ulterior și refuzată la plată pentru lipsă disponibil ( f. 140-143 d.u.p. );

- declarațiile martorului C.I. care a prezentat relația dintre SC I.I. SRL Galați și SC M.T.I. SRL Galați ( f. 144-146 d.u.p.; f. 57 dos. inst. );

- declarațiile martorului O.V. care a efectuat un transport de tablă ( f. 147, 148 d.u.p.; f. 123 dos. inst. );

- proces-verbal din 1 noiembrie 2003 în care s-a consemnat declarația lui S.D., referitoare la relația comercială cu SC I.I. SRL Galați reprezentată de inculpat ( f. 161, 162 d.u.p. );

- declarațiile martorului M.S. care a arătat că a efectuat un transport de marfă constând în șufă de vapoare, pentru inculpat în calitate de reprezentant al SC I.I. STL Galați ( f. 166-169 d.u.p., f. 66 dos. inst. );

- proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere din 26 octombrie 2004, în care s-a consemnat recunoașterea inculpatului de către martorul M.S. după planșe foto ( f. 170, 171 d.u.p. );

- declarațiile martorului M.N. care a precizat aspecte referitoare la relația inculpatului, în calitate de reprezentant al SC I.I. SRL Galați, cu partea vătămată SC H.M. S.R.L. Bacău, care i-a livrat acestuia produse chimice, iar inculpatul a emis 2 file CEC, una dintre ele fiind refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont, emitentul nu avea semnătură în bancă, fila CEC anulată, client în interdicția bancară ( f. 196-200 d.u.p.; f. 196 dos. inst. );

- declarațiile martorei M.L. care a prezentat aspecte legate de relația inculpatului cu SC H.M. S.R.L. Bacău ( f. 201-204 d.u.p., f. 121 dos. inst. );

- proces-verbal din 23 martie 2004, în care s-a consemnat recunoașterea inculpatului după planșa foto de către martora M.L. ( f. 205-207 d.u.p. );

- declarațiile martorului H.G. referitoare la relația comercială a inculpatului cu partea vătămată SC H.M. S.R.L. Bacău (f. 208-211 d.u.p.);

- declarațiile martorei N.M.I. care a arătat cum a decurs relația comercială între partea vătămată SC B.P. S.E.L. Bacău și inculpat, în calitate de reprezentant al SC C.R. SRL Iași, în sensul că inculpatului i s-a livrat o cantitate de ulei mineral, iar acesta a emis 2 file CEC, girate ulterior și apoi refuzate la plată pentru lipsă totală disponibil (f. 237-244 d.u.p.; f. 197 dos. inst. );

- declarațiile martorei (T.)M.M.C. privind relația inculpatului cu partea vătămată SC B.P. S.R.L. ( f. 245-251 d.u.p., f. 198 dos. inst.);

- declarațiile martorului F.A. care a prezentat aspecte privind relația părții vătămate SC L.C. SRL Cluj Napoca cu inculpatul, în calitate de reprezentant al SC M.C. SRL Galați, în sensul că inculpatului i s-a livrat țeavă rectangulară, iar acesta a lăsat două file CEC, refuzate ulteriori la plată pentru lipsă disponibil în cont și semnături necorespunzătoare cu specimenul existent în bancă ( f. 271-274 d.u.p., f. 199 dos. inst. );

- declarațiile martorei I.S. care a menționat aspecte privind relația inculpatului cu partea vătămată SC L.C. SRL Cluj Napoca ( f. 275 d.u.p.; f. 194 ds inst. );

- declarațiile martorului C.T. care a arătat relația părții vătămate S.C. S.P.SRL Dej cu inculpatul, ca reprezentant al S.C. M.C. SRL Galați, în sensul că acestuia i s-a livrat marfă, iar în schimb a lăsat o filă CEC, refuzată ulterior la plată pentru că nu corespunde semnătura cu specimenul de semnătură de la bancă ( f. 292, 293, 295 d.u.p., f. 69 dos. inst );

- declarațiile martorului C.G. privitoare tot la relația inculpatului cu partea vătămată S.C. S.P.SRL Dej ( f. 296, 297 d.u.p., f. 119 dos. inst. );

- declarațiile martorului M.V. care a menționat aspecte privind relația dintre partea vătămată SC Z.C. SRL Cluj Napoca și inculpat, ca reprezentant al S.C. M.C. SRL Galați, în sensul că acestuia i s-a livrat gresie și faianță, iar el a lăsat o filă CEC, refuzată ulterior la plată pentru lipsă disponibil cont și neconcordanță dintre semnătura de pe fila CEC și specimenele existente în bancă ( f. 309, 310 d.u.p., f. 68 dos. inst. );

- declarațiile martorei C.C.R. care a menționat împrejurări referitoare la relația inculpatului cu partea vătămată SC Z.C. SRL Cluj Napoca ( f. 311 d.u.p., f. 67 dos. inst. );

- declarațiile martorului S.G. care a efectuat un transport de marfă de la partea vătămată SC Z.C. SRL Cluj Napoca către inculpat ( f. 314 d.u.p. );

- declarațiile martorului D.V. privitoare la cesionarea unor plăți sociale ale SC I.I. SRL Galați, către inculpat ( f. 338-340 d.u.p.; f. 195 dos. inst. );

- declarațiile martorului S.L., fratele inculpatului, care a menționat aspecte referitoare la formalitățile de preluare a unor plăți sociale ale SC I.I. SRL Galați, precum și la unele afaceri ale inculpatului (f. 341-344 d.u.p.; f. 200 dos. inst. );

- declarațiile martorei B.T.V. referitoare la cesionarea unor părți sociale ale SC C.R. SRL Iași ( f. 363-370 d.u.p., f. 120 dos. inst. );

- declarațiile martorului S.M. privitoare la cesionarea unor plăți sociale ale S.C. M.C. SRL Galați către inculpat ( f. 403-408 d.u.p );

- raport de expertiză grafologică nr. 64930 din 21 ianuarie 2005 din care a rezultat că semnăturile de pe mai multe file CEC supuse examinării au fost executate probabil de inculpat ( f. 477- 488 d.u.p. );

- raport de expertiză grafoscopică nr. 168 din 28 aprilie 2005 din care a rezultat că semnăturile de pe două file CEC, din dreptul rubricii „semnătura trăgătorului” au fost executate: de inculpat pentru fila CEC P 308 nr. 01911383; probabil de inculpat pentru fila CEC P 308 nr. 01911380 ( f. 492-498 d.u.p.).

În faza de urmărire penală, inculpatul nu a dorit să dea declarații, iar în faza de judecată a recunoscut în parte situația de fapt reținută prin rechizitoriu ( f. 499-502 d.u.p., f. 56 dos. inst. ).

Principalele obiecțiuni ale inculpatului au fost în ce privește partea vătămată SC A. S.R.L. București, în sensul că a făcut o plată de 40 milioane lei ROL directorului D.M., iar referitor la partea vătămată SC S. SRL Onești s-au făcut presiuni asupra lui din parte acestei societăți, în sensul că o să-i facă plângere penală cu o sumă mult mai mare decât cea din rechizitoriu, motiv pentru care a emis cele două file CEC.

Referitor la aceste obiecțiuni, prima instanță a arătat că plata făcută directorului SC A. SRL București trebuia constatată printr-un înscris contabil, fiind vorba de societăți comerciale, în lipsa unui astfel de act nu are relevanță susținerea inculpatului; în ce privește presiunea făcută asupra lui de partea vătămată SC S. SRL Onești, aceasta nu a rezultat din probele cauzei, iar formularea constând în promovarea unei plângeri penale nu are natura unei amenințări care să fie de natură a-l alarma pe inculpat și să-l forțeze a emite două file CEC, întrucât e vorba de exercitarea unui drept prevăzut de lege.

Fapta de înșelăciune și vinovăția inculpatului au rezultat în mod cert din probele cauzei, din modalitatea de comitere a faptelor, emiterea unor file CEC, fără a avea drept de semnătură în bancă, fără a avea disponibil în cont, numărul mare de părți vătămate implicate și numărul mare de societăți reprezentate de inculpat și introduse în relațiile comerciale, starea de interdicție bancară în care au intrat unele dintre acestea din urmă la un moment dat.

La termenul de judecată din 18 octombrie 2006, inculpatul a solicitat acordarea unui nou termen pentru a-și angaja avocat ale, cerere care a fost respinsă de instanță.

Față de această cerere, prima instanță a reținut că inculpatul a avut cunoștință de existența prezentei cauze penale, atât în faza de urmărire penală unde a fost întrebat în ce privește dreptul de a da sau nu declarații și prin prezentarea materialului de urmărire penală, cât și în faza de judecată unde a fost citat la locul de detenție.

În aceste condiții, inculpatul a avut posibilitatea pe parcursul unei perioade lungi de timp să-și angajeze avocat ales, lucru care nu s-a întâmplat. Despre existența procesului, au avut cunoștință și membri ai familiei inculpatului, respectiv fratele său S.L. care a fost audiat ca martor, precum și soția inculpatului S.M. care a depus niște precizări scrise la dosar ( f. 229 dos. inst. ).

Inculpatul a avut apărător din oficiu pe parcursul procesului penal care a asistat la efectuarea actelor procedurale de către instanță.

Pe de altă parte, inculpatul are multe puneri în mișcare a acțiunii penale în multe dosare, fiind și arestat în altă cauză, precum și condamnat în mod definitiv, având dosare în mai multe zone din țară, iar prezența inculpatului în fața Tribunalului Galați s-a făcut în urma unor demersuri prelungite ale instanței pe parcursul unei perioade mari de timp.

De asemenea, la termenul din 18 octombrie 2006, prima instanță a pus la dispoziție dosarul inculpatului și apărătorului acestuia, la arhivă, pentru ca acesta să-și facă corespunzător apărarea.

Într-un asemenea context, nu se mai impunea acordarea unui nou termen de judecată, solicitare făcută la 18 octombrie 2006.

La termenul de judecată din 18 octombrie 2006, apărătorul inculpatului a cerut mai multe probe care au fost respinse de instanță.

Astfel, s-a solicitat proba cu acte, pentru a se dovedi o plată către partea vătămată SC A. SRL București, audierea martorului H.G. și efectuarea unei expertize care să stabilească valoarea a 14 tone de șuruburi, precum și un referat de evaluare al inculpatului și acte în circumstanțiere.

Aceste probe s-au apreciat că nu sunt utile cauzei, ținând cont și de art. 67 C. proc. pen., întrucât pe de o parte în dosar s-au administrat suficiente dovezi, iar existența unor contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze specifice, încheiate cu acordul părților, inclusiv în ce privește valoarea prețului, a înlăturat posibilitatea administrării unei expertize de evaluare a vreunei mărfi, iar plățile între societăți comerciale se probează cu înscrisuri contabile. Audierea martorului H.G. nu a fost posibilă în fața instanței, iar referatul de evaluare în ce-l privește pe inculpat putea fi cerut de apărător de la începutul procesului penal, nu la sfârșitul acestuia.

Pe de altă parte, prima instanță a amânat pronunțarea hotărârii, iar înscrisurile, inclusiv cel în circumstanțiere puteau fi depuse la dosar.

În drept, fapta inculpatului S.D.D., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, în perioada ianuarie 2003-iulie 2004, în calitate de administrator și împuternicit la mai multe societăți comerciale, a indus și menținut în eroare reprezentanți a 9 societăți comerciale, cu prilejul achiziționării de marfă, prin emiterea de file CEC, fără a avea disponibil în cont, fără a alimenta contul său, fără a avea drept de semnătură în bancă, cauzând un prejudiciu în sumă totală de 4.341.844.571 lei ROL întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului S.D.D., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a completat în fals mai multe file CE, în sensul că nu avea drept de semnătură în bancă, pe care le-a emis în favoarea mai multor părți vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii în formă continuată de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la SC M.C. SRL Galați, aceasta este dizolvată de drept, conform mențiunilor de la Oficiul registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați ( f. 70, 71 dos. instanță ), astfel încât această societate nu mai are nici o calitate procesuală în cauză, singurul care poate sta în judecată în locul ei fiind inculpatul care a preluat societatea de la martorul S.M.

La termenul de judecată din 18 octombrie 2006, apărătorul inculpatului a cerut schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune, în sensul de a nu se reține alin. (5), întrucât prejudiciul este mai mic de 2 miliarde lei ROL.

Prima instanță a apreciat că această schimbare a încadrării juridice este nefondată, ținând cont și de art. 334 C. proc. pen., întrucât prejudiciul total este de 4.341.844.571 lei ROL, fiind vorba de prețuri și penalități de întârziere stabilite prin contracte încheiate prin acordul părților, inclusiv al inculpatului. În aceste condiții pretențiile civile ale părților vătămate sunt întemeiate, conform probelor cauzei, iar aceste pretenții cumulate depășesc 2 miliarde lei ROL, fiind vorba de consecințe deosebit de grave care au impus reținerea alin. (5) al art. 215 C. pen.

La dozarea și individualizarea sancțiunilor penale ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. referitoare la dispozițiile părții generale a Codului Penală, la limitele de pedeapsă stabilite de lege, la gradul de pericol social al faptelor comise, la împrejurările care agravează răspunderea penală (concursul de infracțiuni, forma continuată a infracțiunii), precum și la persoana inculpatului care are antecedente penale.

S-a apreciat că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. în favoarea inculpatului, întrucât infracțiunile reținute în sarcina acestuia au un grad de pericol social ridicat, inculpatul are condamnări definitive și puneri în mișcare a acțiunii

penale pentru fapte de același gen ceea ce implică un pericol social ridicat al acestuia.

De asemenea, ținând cont de minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de înșelăciune și de gravitatea ridicată a acesteia, prima instanță a apreciat că nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei ce a fost aplicată acestuia, ținând cont și de condițiile de la art. 81, art. 86 1 C. pen.

În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S.D.D., criticând-o sub următoarele aspecte: în cauză se impunea schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută prin actul de sesizare în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, întrucât beneficiarii cecurilor emise de inculpat știau că acesta nu are disponibil în cont, filele cec având doar rolul de a garanta plata mărfii; în cazul SC S. SRL Onești, prejudiciul nu a fost corect stabilit, întrucât această societate nu a livrat întreaga cantitate de marfă pe care inculpatul a contractat-o; în cazul SC S.P.E. SRL Dej , inculpatul a negat participarea sa în vreun fel la comiterea acestui act material susținând că probabil fostul administrator al SC M.C. SRL Galați a luat marfă de la această societate folosind o filă cec lăsată de inculpat pentru plata unor datorii ale societății; în mod incorect s-a dispus obligarea sa la plata sumei de 103472,1767 lei către partea vătămată SC H.M. SRL Bacău câtă vreme datoria rămasă către această societate era de 20.288,6621 lei.

Prin decizia penală nr. 94/A de la 25 iunie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 354/44/2007 a fost admis apelul declarat de inculpatul S.D.D., în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Galați.

S-a desființat în parte, numai în ceea ce privește latura civilă, sentința penală nr. 477 din 3 noiembrie 2006 a Tribunalului Galați (pronunțată în dosar nr. 1534/P/2005 ) și în rejudecare:

S-a redus suma la care inculpatul S.D.D. a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC I.I. SRL Galați, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă SC H.M. SRL Galați, de la 103.472,1767 lei RON la 20.288,6621 lei RON.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat că situația de fapt a fost în mod corect reținută de instanța de fond pe baza unei complete și judicioase analize a materialului probator administrat în cauză.

În ceea ce privește primul motiv de apel invocat de inculpat, curtea de apel a constatat că acesta nu este întemeiat, întrucât probele administrate în cauză au dovedit faptul că inculpatul a acționat cu intenția de a înșela părțile vătămate, situație în care, în cauză nu pot fi incidente prevederile art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

În acest sens trebuie avut în vedere că inculpatul, chiar dacă a arătat părților contractante că la momentul emiterii filelor cec nu are disponibil în cont, a dat asigurări că la data scadenței va onora filele cec și, cum acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât inculpatul, deși vindea marfa achiziționată nu alimenta contul societății pentru a se realiza plata, este evident că intenția sa a fost de inducere în eroare a părților vătămate și de obținere a unui folos material injust.

Intenția frauduloasă a inculpatului a rezultat, de altfel și din împrejurarea că în majoritatea cazurilor, filele cec erau emise sau erau scadente după ce societățile în numele cărora acționa intraseră în incidență bancară ( SC M.S. SRL Bacău la data de 27 ianuarie 2003 și SC I.I. SRL Galați la data de 17 aprilie 2003 ), astfel încât instrumentele de plată folosite de inculpat erau lipsite de la bun început de orice eficacitate.

Astfel, în cazul părții vătămate SC A. SRL București, inculpatul a emis file cec în perioada 22 ianuarie 2003-19 februarie 2003, iar în cazul SC S. SRL Onești, inculpatul a emis file cec la 15 și 20 februarie 2003, deși SC M.S. SRL Bacău, în numele căreia inculpatul acționase, era în interdicție bancară de la 27 ianuarie 2003 (fila 426 dosar urmărire penală). În plus în cazul SC A. SRL București, filele cec folosite de inculpat făceau parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație.

La fel a procedat inculpatul și în cazul părților vătămate SC P.A. SRL Galați (filă CEC scadentă la 15 octombrie 2003), SC G.I. SRL București ( filă CEC scadentă la 10 mai 2003 ) și SC H.M. SRL Bacău (file CEC scadente la 23 mai 2003 și 11 septembrie 2003 ) în condițiile în care societatea reprezentată de inculpat, SC I.I. SRL Galați, intrase în interdicție bancară de a emite cecuri la data de 17 aprilie 2003 ( fila 466 dosar urmărire penală ).

În ceea ce privește partea vătămată SC B.P. SRL Bacău, inculpatul, deși nu a folosit modul de operare mai sus arătat, a asigurat-o pe martora T.M.C. că societatea reprezentată, SC C.R. SRL Iași, nu are probleme de ordin financiar și că va onora filele cec emise.

În sfârșit referitor la părțile vătămate SC L.C. SRL Cluj Napoca, SC S.P. SRL Dej și SC Z.C. SRL Cluj Napoca este de remarcat faptul că inculpatul, acționând în numele SC M.C. SRL Galați, a folosit file cec pentru care specimenul de semnătură nu corespundea cu cel aflat în bancă, ceea ce făcea inutilizabile aceste instrumente de plată și a demonstrat intenția de a induce în eroare cu care inculpatul a acționat.

Față de cele mai sus expuse, văzând și Decizia nr. IX din 24 octombrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, din considerentele căreia a rezultat că pentru incidența infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 este necesar ca autorul să fi emis filele cec fără intenția de a înșela pe beneficiar și fără a urmări obținerea unui folos material injust, instanța de apel a apreciat că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către prima instanță este corectă și nu se impune schimbarea acesteia, astfel cum a solicitat inculpatul în motivele de apel.

Nici cel de-al doilea motiv de apel invocat de inculpat, referitor la cuantumul prejudiciului produs părții vătămate SC S. SRL Onești, nu a fost considerat fondat.

În acest sens, curtea de apel a reținut că din actele aflate la dosar a rezultat că la data de 15 februarie 2003 SC S. SRL Onești a facturat către SC M.S. SRL Bacău, reprezentată de inculpat, cantitatea de 20 tone organe de asamblare pentru suma de 2.000.000.000 lei ROL. Este adevărat că reprezentantul părții vătămate, martorul L.P. a confirmat susținerile inculpatului cum că de fapt marfa livrată cântărea doar 14,730 tone, însă acest aspect nu poate duce la diminuarea prejudiciului câtă vreme inculpatul a fost de acord cu refacturarea mărfii la același preț total și a emis două file cec pentru plata acesteia (copii facturi, filele 73,74 dosar urmărire penală ).

Cum inculpatul a semnat ultima factură întocmită pentru cantitatea de 14,730 tone și a emis mijloace de plată pentru această cantitate el este ținut răspunzător pentru valoarea înscrisă în factură, susținerile sale referitoare la o eventuală completare a cantității de marfă livrată nefiind confirmată de martorul L.P., acesta, precizând că marfa livrată inculpatului era singura de acel gen pe care o avea.

Tot astfel, instanța de apel nu a putut primi în susținerea cererii de diminuare a prejudiciului argumentul referitor la prețul de achiziție plătit de către L.P. ( 500.000.000 lei ) pentru că într-o relație comercială, cumpărătorul este obligat la plata prețului convenit cu vânzătorul, indiferent de prețul plătit anterior de acesta din urmă pentru achiziția mărfii.

Cât privește motivul de apel referitor la neparticiparea inculpatului la fapta comisă în dauna părții vătămate SC S.P.E. SRL Dej, curtea de apel a reținut că și acesta este nefondat.

Astfel, din actele aflate la dosar (declarațiile martorului S.M., contractul de cesiune părți sociale, proces-verbal de predare-primire, filele 406-410 dosar urmărire penală ) a rezultat că la data de 25 iunie 2004, inculpatul a preluat de la martorul S.M., societatea M.C. SRL Galați, ocazie cu care a primit, printre altele, ștampila societății și carnetul cu file cec, ceea ce exclude posibilitatea efectuării unor acte de comerț, de către fostul administrator în luna iulie 2004 când s-a derulat relația comercială cu SC S.P.E. SRL Dej.

Este adevărat că reprezentantul părții vătămate, martorul C.T. a precizat că nu a văzut persoana cu care a discutat telefonic și care s-a recomandat sub numele de S.D., însă nici o altă probă nu a confirmat susținerile inculpatului cum că nu el ar fi contractat cu partea vătămată. Mai mult din examinarea notelor de comandă emise de SC M.C. SRL Galați, atât în cazul SC S.C. SRL Cluj Napoca, la acestea din urmă, inculpatul recunoscându-și participația (filele 299, 279 și 316 dosar urmărire penală) s-a constatat că respectivele note au fost întocmite în mod similar, au ștampila SC M.C. SRL Galați și au indicat aceleași numere de telefon la datele de contact. Cum martorul C.T. a arătat că a discutat cu persoana care s-a recomandat sub numele de S.D. la unu dintre numerele indicate pe cele trei note de comandă, curtea de apel a apreciat că la dosar există suficiente probe care au dovedit faptul că inculpatul a fost implicat și în relația comercială cu SC S.P.E. SRL Dej în modalitatea arătată în cuprinsul sentinței apelate.

Apelul declarat de inculpat a fost considerat, însă fondat și a fost admis, în ceea ce privește relația comercială cu SC H.M. SRL Bacău.

Astfel, din actele dosarului a rezultat că această societate a livrat mai multe cantități de marfă către SC I.I. SRL Galați și că în urma unor plăți parțiale societatea administrată de inculpat a rămas cu un debit de 20.288,6621 lei RON.

Cu toate acestea, instanța de fond a admis în întregime cererea de despăgubiri civile formulate de partea vătămată SC H.M. SRL Bacău, dispunând obligarea inculpatului în solidar cu societatea beneficiară la plata sumei de 103472,1767 lei diferența constituind-o penalitățile de întârziere pretinse de partea vătămată.

În opinia curții de apel în cauză nu se impunea acordarea acestor penalități, întrucât ele nu au fost dovedite, fiind calculate de către partea vătămată după o metodă ce nu poate fi verificată. Este adevărat că partea vătămată are dreptul la o reparație integrală pentru prejudiciul suferit, însă acest lucru se poate realiza în faza de executare a hotărârii când cuantumul stabilit de instanță poate fi actualizat cu indicii anuali de inflație de către executorul judecătoresc.

În consecință apelul declarat de inculpatul S.D.D. fost admis, sentința supusă controlului judiciar a fost modificată pe latură civilă în sensul celor mai sus arătate, văzând și prevederile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., precum și cele ale art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat, în termenul legal, recurs inculpatul S.D.D., fără a arăta inițial motivele de recurs.

La termenul de judecată de la 4 septembrie 2008, în recurs, Înalta Curte, conform art. 302 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 177 alin. (4) C. proc. pen., constatând lipsă de procedură cu intimata parte civilă S.C. S.P.E. SRL Dej a amânat cauza la 16 octombrie 2008, pentru când s-a dispus citarea părților ca în precedent, dar și prin afișare, potrivit art. 177 alin. (4) C. proc. pen., la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea, a fost menținută delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat S.D.D., punându-se în vedere recurentului inculpat să depună în termen util motive de recurs, așa cum rezultă din încheierea de ședință de la data arătată, aflată la filele 92-93 dosarul Înaltei Curți.

La termenul de astăzi, în recurs, la prima strigare a cauzei, Înalta Curte, constatând că apărătorul ales al inculpatului nu s-a prezentat și nici nu a depus o cerere de amânare, a lăsat cauza mai la urmă, pentru a da posibilitatea acestuia să exercite apărarea inculpatului.

La a doua strigare a cauzei s-a prezentat colaboratoarea apărătorului ales al inculpatului, care a învederat că acesta se află în imposibilitate de prezentare din motive personale.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru apărarea recurentului inculpat a învederat instanței că acesta dorește să se judece recursul în prezența apărătorului din oficiu. Totodată, a depus la dosarul cauzei, memoriul formulat de recurentul inculpat ce conține motivele de recurs precizate personal de acesta.

Fiind întrebat de instanță, recurentul, personal a arătat că înțelege să fie apărat doar de apărătorul desemnat din oficiu.

Înalta Curte a învederat că nu se mai impune ascultarea inculpatului, întrucât acesta a fost ascultat de instanța de apel, instanță la care se pot administra probe.

Apărătorul recurentului inculpat, în concluziile orale, în dezbateri a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 și 14 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului declarat de inculpat, casarea ambelor hotărâri atacate și în rejudecare schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) și (2) din Legea nr. 59/1934, arătând că la fiecare tranzacționare cu societățile, inculpatul le atrăgea atenția că va achita debitele. În acest sens, a invocat decizia pronunțată în recursul în interesul legii din anul 2005, arătând că este vorba despre un litigiu comercial, nu penal. Sub aspectul laturii civile a cauzei a solicitat reducerea daunelor civile acordate SC S. SRL Onești, raportat la cantitatea de marfă livrată. De asemenea, apărătorul recurentului inculpat a solicitat, referitor la cel de-al doilea temei de casare, reducerea pedepsei aplicate.

Înalta Curte a pus în discuția părților latura civilă, în raport cu cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei într-o infracțiune de pericol.

Apărătorul recurentului inculpat a pus concluzii de respingere a acțiunii civile.

Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere, ca nefondat a recursului declarat de inculpat, arătând că instanțele au făcut o corectă încadrare juridică a faptei, arătând că inculpatul a efectuat toate manoperele de inducere în eroare a părților vătămate, după ce intrase în interdicție bancară și le-a asigurat că va onora contractele, deși avea cunoștință că nu vor putea fi alimentate conturile sale. Așadar, atitudinea amăgitoare a existat la încheierea contractului, nefiind justificată cererea de schimbare a încadrării juridice.

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. reținută în sarcina inculpatului a arătat, însă, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, astfel că se impune achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivat de faptul că inculpatul a semnat file cec, fără a avea dreptul, deoarece nu mai avea drept de semnătură, așa încât acestea constituie înscrisuri sub semnătură privată care nu au fost materialmente falsificate, cum se prevede în conținutul art. 288 C. pen. În concluzie, procurorul a solicitat achitarea pentru această infracțiune și înlăturarea sporului aplicat la concursul de infracțiuni. Totodată, în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune a învederat că a fost corect reținută și nici nu se impune reindividualizarea pedepsei. De asemenea, procurorul a mai menționat că sub aspectul laturii civile a arătat că sunt corecte considerentele primelor instanțe, prejudiciul fiind reținut corect.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul față de concluziile procurorului a solicitat achitarea inculpatului și înlăturarea sporului.

În ultimul cuvânt, recurentul inculpat a arătat că nu i-a fost înmânat rechizitoriul la momentul judecății, i s-a încălcat dreptul la apărare, solicitând casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, reducerea pedepsei, în raport cu prejudiciul cauzat.

În memoriul formulat și depus la dosar, aflat la filele 148-150 dosarul Înaltei Curți, recurentul inculpat S.D.D., personal a precizat motivele de recurs, arătând, mai înainte, pedeapsa ce i-a fost aplicată de Tribunalul Galați, apreciind că la momentul în care a fost adus în fața instanței de judecată și lăsat în pronunțare nu i-a fost înmânat rechizitoriul, deci se afla în imposibilitatea de a se apăra, necunoscând acuzațiile ce i-au fost aduse. De asemenea, recurentul inculpat a menționat că i s-a respins cererea de a-și angaja un apărător ales, cu toate că era prima instanță și prima cerere de acest gen. În al treilea rând a mai arătat că i-au fost refuzate cererile de prezenta probe cu martori, înscrisuri, expertiză financiar-contabilă. În al patrulea rând, recurentul inculpat a mai precizat că ședința de judecată a durat până în momentul în care a fost lăsat în pronunțare, 37 de minute, aceasta în condițiile unui dosar foarte complex, cu 10 societăți comerciale implicare.

Recurentul inculpat a mai arătat că la toate aceste vicii de procedură și încălcări ale drepturilor sale procesuale se adăugă reținerea în sarcina sa a unui prejudiciu nereal, nedovedit, fapt care a dus în mod nejustificat, la încadrarea sa la art. 215 alin. (5) C. pen. În sprijinul acestei afirmații este decizia Curții de Apel Galați cu nr. 94/A din 25 iunie 2008 prin care a fost admis apelul declarat de el împotriva sentinței Tribunalului Galați, în ceea ce privește latura civilă și a redus prejudiciul cu pete 800 milioane lei vechi, nefiindu-i, însă redusă pedeapsa.

Un alt aspect pe care dorește să-l supună atenției instanței de recurs este faptul că în alte două dosare asemănătoare la Tribunalul București și Tribunalul Neamț au fost pronunțate sentințe prin care a fost condamnat la 7 ani închisoare, respectiv 5 ani închisoare, considerând că pedeapsa ce i-a fost aplicată în prezenta cauză reflectă o practică neunitară.

Recurentul inculpat a mai menționat că, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel a recunoscut faptele, contestând doar valoarea prejudiciilor reținute în sarcina sa și în consecință a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, dacă decizia este alta, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și redozarea pedepsei, care i-a fost aplicată, pedeapsă pe care o consideră nedreaptă și nejustificat de mare.

Examinând recursul declarat de recurentul inculpat S.D.D. împotriva deciziei instanței de apel, în raport cu motivele invocate, de apărător, de recurentul inculpat personal, precum și cele invocate din oficiu, în recursul inculpatului, de către reprezentantul Ministerului Public, în condițiile art. 3859 alin. (3) teza a II-a și alin. (4) C. proc. pen., ce se vor analiza prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 10, 17, 18, 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatului este fondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că prima instanță la data de 18 octombrie 2006 s-a pronunțat motivat asupra tuturor cererilor formulate de inculpat și apărătorul din oficiu, așa cum rezultă din consemnările din încheierea de ședință de la acea dată, în care au fost menționate și concluziile părților din dezbateri, încheiere aflată la filele 63-65 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. III.

Astfel, în acest sens s-a arătat că inculpatul a solicitat acordarea unui termen de arhivă, menționând totodată că nu i-a fost comunicat rechizitoriul. Tribunalul, față de data înregistrării dosarului pe rolul instanței și, având în vedere că inculpatul are afaceri judiciare și la alte instanțe, a admis cererea formulată de inculpat și a fixat termen de arhivă la aceeași dată, dosarul urmând a fi înaintat Arhivei Penale, în vederea studierii acestuia de către inculpat, alături de apărătorul său.

Instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru ca inculpatul să aibă posibilitatea de a studia dosarul în Arhiva Penală a Tribunalului Galați.

La a doua strigare a răspuns inculpatul S.D.D., în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat V.M.

După ce dosarul a fost pus la dispoziția inculpatului acesta a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja apărător și pentru pregătirea apărării.

Procurorul nu s-a opus acestei cereri, fiind o cerere legală, solicitând însă acordarea unui termen scurt pentru ca inculpatul să-și angajeze apărător.

Apărătorul inculpatului a precizat că dispozițiile art. 6 C. proc. pen. permit acordarea unui termen pentru ca inculpatul să-și angajeze apărător, având în vedere că acesta nu a avut posibilitatea până în prezent să ia cunoștință de conținutul dosarului. A arătat totodată că sentința penală nr. 991/2005 a Tribunalului București este definitivă.

Tribunalul, având în vedere că dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței din anul 2005, iar inculpatul a avut cunoștință de existența acestui dosar, având posibilitatea de aproximativ 2 ani să-și angajeze apărător, a respins cererea formulată de inculpat, dosarul, urmând a fi soluționat cu apărătorul desemnat din oficiu, care a fost prezent la fiecare termen de judecată.

Inculpatul a precizat că insistă în cererea sa, de acordare a unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.

Tribunalul a pus în vedere inculpatului că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa.

Grefierul de ședință a dat citire rechizitoriului, inculpatul, precizând că înțelege să formuleze cerere de recuzare a completului de judecată, motivat de faptul că dorește acordarea unui nou termen de judecată, pentru a-și angaja apărător, depunând la dosar și o cerere scrisă în acest sens.

Tribunalul a dispus suspendarea judecării în dosar, în vederea soluționării cererii de recuzare formulată de inculpat.

După suspendare, s-a adus la cunoștința inculpatului că cererea de recuzare a fost soluționată, fiind respinsă, ca nefondată.

S-a reluat citirea rechizitoriului.

Conform art. 70 alin. (2) C. proc. pen. s-a adus la cunoștința inculpatului că are dreptul să nu facă nicio declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul a precizat că este de acord să fie audiat, sens în care s-a procedat la ascultarea acestuia, declarația sa fiind consemnată într-un proces-verbal care s-a atașat la dosar. Audierea s-a desfășurat între orele 15.17-15.55.

Apărătorul inculpatului a solicitat efectuarea unei expertize pentru a se stabili valoarea celor 14 tone de șuruburi. De asemenea, a solicitat admiterea probei cu acte. Pentru a face dovada achitării sumei de 40.000.000 lei ROL și a unei plăți efectuate on line către partea civilă SC A. SRL și a probei cu martori, respectiv H.G., pentru a face dovada că inculpatul a dat un calculator drept compensare.

Procurorul nu s-a opus probei cu acte solicitată de inculpat prin apărător, arătând că expertiza nu are ce constata în prezent, întrucât la acest moment nu mai există șurubuirile respective.

Tribunalul, cu privire la probele solicitate de inculpat prin apărător, având în vedere mijloacele de probă deja administrate în cauză, martorii audiați printre care și H.G., ținând cont de actele aflate la dosar, a apreciat că mijloacele de probă solicitate nu sunt utile, sens în care le-a respins, având în vedere că instanța a stabilit în final prejudiciul existent, pe baza probelor administrate.

Avocat V.M. a solicitat admiterea probei cu acte în circumstanțiere, precum și efectuarea unui referat de evaluare a inculpatului.

Procurorul nu s-a opus acestor probe.

Tribunalul a apreciat că în cauză nu s-a impus efectuarea unei referat de evaluare a inculpatului, sens în care a respins această cerere, iar în privința actelor în circumstanțiere, instanța poate amâna pronunțarea asupra cauzei, pentru a se depune la dosar aceste acte.

Avocat V.M. a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen., având în vedere că prejudiciul reținut în rechizitoriu nu este cel real, în realitate acesta fiind mai mic de 2 miliarde lei ROL.

Procurorul și apărătorul inculpatului au precizat că nu mai au cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, prima instanță a declarat terminată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul pe fondul cauzei, punând în vedere părților să-și exprime punctul de vedere și cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii, consemnându-se în detaliu concluziile părților, din dezbateri, în încheierea de ședință de la data arătată.

De asemenea, în considerentele sentinței pronunțată de prima instanță (filele 86 verso-87 dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală) s-a reținut că inculpatul a avut cunoștință de existența cauzei penale, atât în faza de urmărire penală unde a fost întrebat în ce privește dreptul de a da sau nu declarații și prin prezentarea materialului de urmărire penală, cât și în faza de judecată unde a fost citat la locul de detenție. În aceste condiții, inculpatul a avut posibilitatea pe parcursul unei perioade lungi de timp să-și angajeze avocat ales, lucru care nu s-a întâmplat.

Despre existența procesului, au avut cunoștință și membri ai familiei inculpatului, respectiv fratele său S.L. care a fost audiat ca martor, precum și soția inculpatului S.M., care a depus niște precizări scrise la dosar ( f. 229 dos. inst. ). Inculpatul a avut apărător din oficiu pe parcursul procesului penal care a asistat la efectuarea actelor procedurale de către instanță. Pe de altă parte, inculpatul are multe puneri în mișcare a acțiunii penale în multe dosare, fiind și arestat în altă cauză, precum și condamnat în mod definitiv, având dosare în mai multe zone din țară, iar prezența inculpatului în fața Tribunalului Galați s-a făcut în urma unor demersuri prelungite ale instanței pe parcursul unei perioade mari de timp.

De asemenea, la termenul din 18 octombrie 2006, instanța a pus la dispoziție dosarul inculpatului și apărătorului acestuia, la arhivă, pentru ca acesta să-și facă corespunzător apărarea. Într-un asemenea context, nu se mai impunea acordarea unui nou termen de judecată, solicitare făcută la 18 octombrie 2006. La termenul de judecată din 18 octombrie 2006, apărătorul inculpatului a cerut mai multe probe care au fost respinse de instanță. Astfel, s-a solicitat proba cu acte, pentru a se dovedi o plată către partea vătămată SC A.

SRL București, audierea martorului H.G. și efectuarea unei expertize care să stabilească valoarea a 14 tone de șuruburi, precum și un referat de evaluare al inculpatului și acte în circumstanțiere. Prima instanță a reținut că aceste probe nu sunt utile cauzei, ținând cont și de art. 67 C. proc. pen., întrucât pe de altă parte în dosar s-au administrat suficiente dovezi, iar existența unor contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze specifice, încheiate cu acordul părților, inclusiv în ce privește valoarea prețului, înlătură posibilitatea administrării unei expertize de evaluare a vreunei mărfi, iar plățile între societăți comerciale se probează cu înscrisuri contabile.

Audierea martorului H.G. nu a fost posibilă în fața instanței, iar referatul de evaluare în ce-l privește pe inculpat putea fi cerut de apărător de la începutul procesului penal, nu la sfârșitul acestuia. Pe de altă parte, instanța a amânat pronunțarea hotărârii, iar înscrisurile, inclusiv cele în circumstanțiere puteau fi depuse la dosar.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate de recurentul inculpat cu privire la nerespectarea dreptului la apărare, prin necomunicarea rechizitorului, respingerea cererilor de amânare în vederea angajării unui apărător ales și respectiv de probe, de către prima instanță, deoarece asupra acestora, așa cum s-a arătat, prima instanță s-a pronunțat în mod temeinic motivat pentru fiecare, în contextul cauzei, nefiind incident cazul de casare invocat, respectiv art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.

De asemenea, nu poate fi reținută nici cea de-a doua critica formulată de apărătorul recurentului inculpat referitoare la greșita încadrare juridică a faptei de înșelăciune pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, ceea ce ar atrage schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) și (2) din Legea nr. 59/1934, deoarece din ansamblul materialului probator administrat a rezultat că în mod corect, atât prima instanță, cât și instanța de apel, nu numai prin însușirea argumentelor primei instanțe, cât și în baza propriului examen a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în raport cu situația de fapt reținută.

Astfel, ambele instanțe au dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor, iar în apel, prima instanța de control judiciar a făcut o corectă soluționare nu numai a laturii penale, dar și a laturii civile a cauzei, prin desființarea în parte a sentinței primei instanțe, numai referitor la latura civilă, prin reducerea sumei la care inculpatul a fost obligat cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC H.M. SRL Galați, la 20.288,6621 lei RON, așa încât fapta inculpatului S.D.D., care în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, în perioada ianuarie 2003 - iulie 2004, în calitate de administrator și împuternicit la mai multe societăți comerciale a indus și menținut în eroare reprezentanți a nouă societăți comerciale, cu prilejul achiziționării de marfă, prin emiterea de file cec, fără a avea disponibil în cont, fără a alimenta contul său, fără a avea drept de semnătură în bancă, cauzând un prejudiciu un prejudiciu de peste două miliarde de lei, întrunește, atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Înalta Curte consideră că, în mod temeinic motivat, instanța de apel a stabilit că inculpatul S.D.D. a săvârșit infracțiunea de înșelăciune pentru care a fost trimis în judecată, intenția acestuia de a induce în eroare societățile comerciale contractante, în scopul obținerii unui folos material injust, fiind dovedită prin actele concrete de executare efectuate de inculpat, respectiv nu numai prin nealimentarea conturilor în vederea realizării plăților, chiar dacă a arătat părților că la momentul emiterii filelor cec nu are disponibil în cont, dând asigurări că la data scadenței va onora filele cec, ceea ce nu s-a întâmplat, dar și prin emiterea filelor cec sau scadența acestora, în majoritatea cazurilor, după ce societățile în numele cărora a acționat, au intrat în incidență bancară, astfel încât, instrumentele de plată folosite de inculpat, fie erau lipsite de la bun început de orice eficacitate, fie făceau parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație.

Totodată, instanța de apel a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice solicitate și ca urmare a aplicabilității, în contextul cauzei, a deciziei în interesul legii nr. IX din 24 octombrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin care s-a stabilit distincția între cele două infracțiuni.

Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen asupra materialului probator administrat în cauză consideră că numeroasele mijloace de probă administrate în cursul procesului penal, în faza urmăririi penale, în cursul cercetării judecătorești, în primă instanță, precum și la instanța de apel, ce au fost în mod expres arătate, în considerentele primei instanțe și deciziei instanței de apel, au dovedit vinovăția inculpatului S.D.D., în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte care a avut consecințe deosebit de grave, în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul că acesta, în calitate de administrator și împuternicit la mai multe societăți comerciale a acționat, în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, la diferite intervale de timp, în perioada ianuarie 2003-iulie 2004, prin inducerea și menținerea în eroare a celor nouă societăți contractante, cu prilejul achiziționării de marfă, prin emiterea de file cec, fără a avea disponibil în cont, fără a alimenta contul său, fără a avea drept de semnătură în bancă, iar emiterea de cecuri sau scadența lor a avut loc, în majoritatea cazurilor, după ce societățile în numele cărora a acționat, au intrat în incidența bancară, modalități prin care a cauzat un prejudiciu de peste două miliarde de lei, urmărind obținerea unor foloase materiale injuste.

Astfel, cu titlu exemplificativ, în declarația dată în fața primei instanțe, aflată la fila 56 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martora D.I. a arătat că „…Obiectul contractului consta în livrarea de lubrefianți de către firma noastră către societatea inculpatului contra unei sume de bani. Marfa a fost livrată integral inculpatului. Știu că inculpatul a achitat o sumă de bani cu titlu de avans și pentru restul sumei s-au eliberat două file cec ce au fost introduse la plată și au fost refuzate pentru lipsă disponibil. S-a încercat contactarea telefonică a inculpatului însă nu s-a reușit stabilirea unei legături cu acesta. S-a făcut de asemenea o notificare scrisă către societatea inculpatului tot pentru recuperarea sumei de bani.”

De asemenea, în declarația dată în fața primei instanțe, aflată la fila 119 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martorul L.P. a menționat că „Am luat legătura cu H.G. pe care îl cunoșteam de 1 an și ceva, l-am rugat să-mi caute clienți în acest fel am intrat în contact cu inculpatul S.D.D., au venit împreună amândoi și mi-au spus că inculpatul este interesat de cumpărarea șuruburilor pentru firma SC M.S. SRL Bacău. Precizez că șuruburile fuseseră luate de mine cu factură și cu cec cu plată la termen de la firma lui P.M.

Ne-am înțeles eu și inculpatul asupra tranzacției cu șuruburi, în sensul că urma să-i livrez marfa contra sumei de 2 miliarde lei. Am stabilit cu inculpatul ca el să-mi taie cecurile, iar eu să emit factura fiscală, lucru care s-a întâmplat, însă aceste acte au rămas la H.G. Marfa a fost livrată din Onești firmei SC M.S. SRL Bacău. În prezența lui H.G. După recepția mărfii de către inculpat, martorul H.G. ne-a dat cecul emis de inculpat, unul pentru suma de 500 de milioane lei ROL și altul pentru suma de un miliard și jumătate lei ROL.

Când mi-a dat cecurile, inculpatul mi-a spus că are o sumă de bani în cont, însă insuficientă și urma să facă o altă tranzacție pentru a încasa banii. Cecurile urmând a fi decontate la anumite termene. Se apropia termenul de decontare a cecurilor și el nu-mi achita banii pe marfă, astfel încât l-am contactat de mai multe ori. Am băgat la termen cecul de 15 milioane, am adus la cunoștința inculpatului, acesta mi-a spus să retrag cecul de la plată și să-l mai păsuiesc câteva zile ceea ce am și făcut. I-am dat cecurile înapoi și mi-a dat alte cecuri, care însă nu erau barate.

Cecuri tot la termen și mi-a spus că la termenul de plată va avea bani în cont. Înainte de a introduce acest cec la plată am mai luat legătura cu inculpatul pentru a-mi achita banii, însă acesta mi-a făcut doar promisiuni. Am introdus cecurile la plată, iar banca mi-a spus că respectivele instrumente de plată, întrucât nu sunt cecuri valabile nu pot fi folosite pentru a scoate bani din contul firmei inculpatului de către o altă firmă, ci doar pentru a scoate bani de către inculpat din contul său. I-am adus la cunoștință inculpatului acest lucru, acesta a spus că s-ar putea să fie o greșeală, că a încurcat cecurile, însă ulterior nu mi-a mai dat nici un ban, iar cecurile au fost refuzate la plată.”

De asemenea, în fața instanței de apel, în declarația aflată la fila 68 dosarul nr. 354/44/2007 al Curții de Apel Galați, secția penală, vol. II, același martor L.P. a arătat că „Mențin în întregime declarațiile anterioare date în prezenta cauză. Arăt că am cunoscut pe inculpat prin intermediul martorului H.G. ce era prieten cu fratele meu.

M-am înțeles cu acesta să vând 20 tone șuruburi la prețul de 2 miliarde lei vechi, plata urmând să se facă cu două file cec la termen. Arăt că la termen, pentru una dintre file, când am dus fila la bancă, la domiciliul meu a venit inculpatul împreună cu contabilul său, și care mi-a solicitat să schimb filele cec cu alte file cec cu o dată scadentă ulterioară, motivând că nu reușise să vândă șuruburile pe care i le livrase, am fost de acord, chiar am retras una dintre file cec din bancă, iar inculpatul mi-a emis alte două file cec cu aceeași valoare și cu o dată scadentă ulterioară. Aceste file cec nu erau barate, iar când le-am depus în bancă spre decontare de

acolo mi s-a spus că doar inculpatul poate să scoată bani din bancă. Precizez că eu am livrat 20 tone șuruburi ce erau ambalate în paleți fiind importați din Ungaria. Când am discutat despre emiterea altor file cec inculpatul mi-a spus că de fapt fuseseră doar 14 tone de șuruburi, dar a fost acord să refacturăm această cantitate, eu gândindu-mă că poate la rândul meu am fost înșelat motiv pentru care am întocmit o nouă factură pentru 14 tone cu aceeași valoare - 2 miliarde lei. Ulterior l-am căutat în nenumărate rânduri pe inculpat. Acesta recunoscând că poate din eroare mi-a dat filele cec cu care nu puteam să scot bani și promițând în mai multe rânduri că va veni să rezolve probleme, lucru care însă nu s-a întâmplat…Nu am recuperat nimic din contravaloarea mărfii…”.

În declarația dată în fața instanței de apel, aflată la fila 69 în dosarul nr. 354/44/2007 al Curții de Apel Galați, secția penală, vol. II, martorul H.G. a menționat că ” Mențin în întregime declarațiile anterioare date în prezenta cauză. Arăt că am cunoscut pe inculpat prin intermediul unei persoane din Piatra Neamț și am aflat că acesta face diverse afaceri, motiv pentru care l-am pus în legătură cu martorul L.P. care îmi cerea să-i găsesc client pentru o cantitate de marfă mai mare, câteva tone, s-au purtat discuții și la un moment dat inculpatul a fost de acord să achiziționeze acea marfă a cărei cantitate nu o rețin exact. Rețin că valoarea mărfii era de 2 miliarde și că au fost emise 2 cecuri de către inculpat… Mai știu că au existat probleme cu privire la greutatea mărfii, dar nu știu dacă aceasta era mai mică sau mai mare decât greutatea la care se înțeleseseră cei doi și știu că această chestiune a fost rezolvată de aceștia. Arăt că eram interesat ca inculpatul să facă plata mărfii luate de la L.P. pentru că urma să primesc de la acesta din urmă un comision…”.

Totodată, în declarația dată în fața primei instanțe, aflată la fila 120 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martorul P.I. a precizat că „…Am încheiat un contract cu firma acestuia, constând în livrarea de pesticide către firma inculpatului contra unui preț de circa 200 de milioane. Plata mărfii s-a făcut în felul următor: Inculpatul mi-a dat circa 50 de milioane în trei tranșe, respectiv: o dată 20 de milioane, o dată 10 milioane și încă o dată un calculator în compensare. Pentru restul prețul, inculpatul mi-a lăsat o filă cec cu plata la termen, spunându-mi că la decontare o să aibă bani în cont. Am mai purtat discuții cu inculpatul până a introduce fila cec la plată cu privire la achitarea restului de bani, însă acesta mi-a făcut doar promisiuni. Am introdus în cele din urmă fila la plată la bancă și a fost refuzată pentru lipsa totală de disponibil în cont. Am mai luat legătura ulterior cu inculpatul și mi-a propus că o să-mi mai dea niște mărfuri în compensare fără niciun rezultat.”

În declarația dată în fața primei instanței, aflată la fila 121 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martora M.L. a arătat că „Sunt administrator la SC H.M. SRL Bacău. În anul 2003 societatea unde lucrez a intrat în contact cu inculpatul ca reprezentant la firmei SC I.I. SRL Galați s-a încheiat cu firma acestuia un contract, vând ca obiect livrarea de pesticide cu firma inculpatului contra sumei de circa 280 milioane lei. S-a livrat marfa către firma inculpatului, iar plata s-a făcut după cum urmează, mi s-a dat circa 73 milioane lei în numerar în mai multe rate. La începutul contractului, inculpatul a emis o filă cec completată de care el pentru întreaga valoare a contractului, care trebuia achitată la termen. Inculpatul a spus că la termenul de decontare o să aibă bani necesari în cont. Termenul cecului s-a împlinit însă nu l-am introdus la plata, întrucât am încheiat un act adițional la contractul inițial și s-au făcut eșalonări ale plății. Cu ocazia actului adițional, inculpatul ne-a girat o filă cec a unei societăți din Buzău, spunând că el a livrat produse la firma din Buzău și i s-a dat fila cec pe care ne-a girat-o nouă și care avea ca termen scadent 7 august 2003. Am introdus fila cec la plată și a fost refuzată lipsă totală disponibil în cont. Am introdus și prima filă cec dată de către inculpat care a fost refuzată și ea la plată pentru lipsă disponibil în cont interdicție bancară, lipsă drept de semnătură în bancă…”.

În declarația dată în fața primei instanțe, aflată la fila 122 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martora A.L. a menționat că „… Sunt director economic la SC P.A. SRL Galați. În luna martie 2003 firma unde lucrez a încheiat un contract comercial cu firma inculpatului I.I. SRL Galați, constând în livrarea de pesticide firmei inculpatului contra unei sume de circa 204 milioane lei. Plata prețului s-a făcut în felul următor: inculpatul ne-a dat într-o tranșă 20 de milioane lei, într-o a treia tranșă un calculator în compensare de circa 28 milioane lei…S-a emis și o filă cec de către inculpat pentru restul de plată. S-a emis o filă cec în alb doar semnată și ștampilată de inculpat care urma să fie decontată la termen cu valoarea sa din contract. Am completat fila cec cu restul sumei de bani și am introdus-o la plată, fiind refuzată pentru lipsă totală de disponibil. După ce ne-a venit refuzul de plată, soția inculpatului ne-a adus un calculator în compensare.”

În declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 194 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martora I.S. a arătat că „Mențin declarațiile date la urmărire penală, care corespund adevărului. Cu aproximativ un an și jumătate în urmă, inculpatul a emis o filă cec către firma noastră, reprezentând contravaloarea unor țevi metalice date acestuia, fila cec cu termen scadent de circa 10 zile. A fost introdusă la bancă și refuzată pentru că semnătura de pe fila cec nu corespundea cu specimenul din bancă.”

În declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 196 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martorul M.N. a menționat că „Mențin declarațiile date la urmărirea penală care corespunde adevărului. În perioada aprilie, septembrie 2003, inculpatul S.D.D. în calitate de reprezentant al firmei SC I.I. SRL a intrat în contact cu firma unde lucrez SC H.M. SRL Bacău și s-a încheiat în acest fel un contract de vânzare-cumpărare de pesticide în valoare de circa 280 milioane lei, marfa fiind livrată de societatea noastră firmei inculpatului. Inculpatul mi-a fost prezentat mie prin intermediul martorului H.G. o persoană pe care o cunoștea, în schimbul mărfii, inculpatul mi-a dat o filă cec scadentă peste 40 de zile conform contractului. Când mi-a dat file cec mi-a spus că la termenul scadent va avea bani în cont. La termenul scadent inculpatul mi-a dat o altă filă cec pentru întreaga valoare contractuală, respectiv fila cec ne-a fost girată de către inculpat, întrucât era emisă de SC M.C. SRL Buzău, către firma SC I.I. SRL Galați, fila cec avea tot un termen scadent, am introdus-o la plată la termen și a fost refuzată pe motiv - lipsă disponibil în cont.”

Același martor M.N. ascultat în fața instanței de apel, în declarația aflată la fila 189 în dosarul nr. 354/44/2007 al Curții de Apel Galați, secția penală, vol. I, a precizat că „Mențin declarațiile date anterior în cauză…În mod normal nu aș fi încheiat afaceri cu această firmă pentru că nu o cunoșteam dar am acceptat la insistențele martorului H.G. care mi-a spus totuși să nu livrez marfă mai mult de 500 milioane. Plata mărfii livrate urma să se facă prin cec cu precizarea că aceasta nu trebuia introdusă imediat la plată ci la un termen ulterior stabilit de comun acord, inculpatul motivând că nu are toți banii.

Am livrat în baza contractului marfă în valoare de aproximativ 276 milioane lei, iar inculpatul a făcut în contul mărfii, plăți parțiale de câte 5, 10 milioane lei, spunând să amânăm introducerea la plată a filei cec. La un moment dat inculpatul mi-a înmânat o altă filă cec emisă de SC M.C. SRL Buzău, ce fusese girată către SC I.I. SRL, societate care a girat apoi această filă cec către societatea noastră, SC H.M. SRL Bacău. Când ne-a înmânat fila cec de la SC M., inculpatul ne-a spus să o introducem la plată pentru că această societate îi este la rândul ei datoare și are bani în cont.

Am introdus la 12 august 2003 fila cec de la SC M. dar aceasta a fost refuzată la plată din lipsă totală de disponibil de Bancpost Buzău. Deși înainte de acest moment, inculpatul ținea permanent legătura cu noi, după refuzul filei cec emise de SC M., nu am mai reușit să luăm legătura cu acesta. În schimb, martorul H.G. ne-a asigurat că inculpatul ne va plăti și că, în caz contrar, ne va plăti el contravaloarea mărfii, restul rămas fiind în sumă de aproximativ 222 milioane. Prin martorul H.G. inculpatul mi-a transmis să ne întâlnim într-o parcare și să-mi dea niște frigidere în compensare.

Nu am fost de acord cu acest procedeu și mi-am dat seama că suntem înșelați cu atât mai mult cu cât aflasem despre fapte similare și despre prejudiciile produse altor firme din județul Bacău, inculpatul acționând tot prin intermediul lui H.G. Văzând că nu se face plata am introdus fila cec lăsată inițial de inculpat pentru suma restantă la 11 septembrie 2003, filă care a fost respinsă - lipsă disponibil în cont, lipsă mandat, client aflat în interdicție bancară - mai precis inculpatul nu avea drept de semnătură în bancă pentru SC I.I.

SRL Galați. Cu inculpatul nu am mai discutat de atunci, iar martorul H. mi-a spus că nici el nu îl mai găsește pe acesta. În afară de înmânarea filei cec de la SC M. inculpatul nu a mai făcut alte încercări pentru stingerea datoriei.”

În declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 197 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martora N.M.I. a precizat că „ Mențin declarațiile date în faza de urmărire penală care corespund adevărului. În luna februarie 2003 inculpatul S.D.D. în calitate de reprezentant al SC C.R. SRL Iași a intrat în contact cu firma unde am lucrat SC B.P. SRL Bacău și s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare între cele două societăți, am livrat ulei industrial firmei inculpatului în valoare de circa 300 de milioane lei. Inculpatul ne-a emis două file cec cu termen scadent 30 de zile, mi-a spus că o să aibă disponibil în cont la termen, au fost introduse la plată și refuzate pentru lipsă disponibil. Nu am mai recuperat nici o sumă de bani.”

În declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 198 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martora M.M.C. a arătat că „Mențin declarațiile date la urmărirea penală care corespund adevărului. Acum circa 2 ani lucram la firma SC B.P. SRL Bacău care a intra în relații comerciale cu firma SC C.R. SRL Iași reprezentată de inculpat. S-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare prin care s-a livrat unei auto firmei inculpatului în valoare de circa 300 de milioane. Fiind vorba practic de două contracte, de două file cec emise de inculpat ca instrumente de plată. Filele cec aveau termen scadent, iar inculpatul a spus că va avea disponibil în cont la termen, au fost introduse la plată la termen și refuzate pentru lipsă disponibil.”

În declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 199 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. I, martorul F.A. a menționat că „ Mențin declarația de la urmărirea penală, care corespunde adevărului. În vara anului 2004, inculpatul S.D. ca reprezentant al SC M.C. SRL Galați a intrat în contact cu firma la care lucra L.C. SRL Cluj Napoca s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, însă verbal fără a avea o formă scrisă, pentru livrarea de țevi metalice în valoare de circa 189 de milioane lei. Firma SC M.C. prin intermediul inculpatului a ridicat marfa și mi-a dat două file cec semnate și ștampilate de el, cu termen scadent de circa 10 zile. Inculpatul mi-a spus că nu este nicio problemă privind decontarea filelor de cec la scadență, am făcut verificări și la B.R.D., sucursala Galați, care mi-a spus că nu este nicio problemă în ceea ce privește acoperirea filelor cec. Am introdus filele cec la plată și au fost refuzate ambele pe motivul să semnăturile emitentului de pe filele cec nu corespundeau cu specimenele de semnătură existente la bancă. Nu am recuperat astfel nicio sumă de bani.”

Martora C.C.R., în declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 67 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. II, a arătat că „Mențin declarațiile date până în prezent, care corespund adevărului. Inculpatul în calitate de reprezentant al SC M.C. SRL Galați a făcut o comandă la SC Z.C. SRL Cluj Napoca. S-a livrat marfă inculpatului, care a lăsat o filă cec care ulterior a fost refuzată la plată.”

Martorul C.T., în declarația dată, în fața primei instanțe, aflată la fila 69 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală, vol. II, a menționat că „Mențin declarațiile date până în prezent, care corespund adevărului. Sunt director comercial la SC S.P.SRL Dej. În anul 2005, luna a-6-a, S.D.D. a făcut o comandă la societatea noastră pentru plase sudate și cuie în valoare de circa 300 milioane lei. Inculpatul fiind reprezentant al SC M.C. SRL Galați. Am livrat marfă inculpatului în valoare de circa 138 milioane care a fost transportată la Aiud cu mașinile noastre, unde inculpatul a spus că are un depozit. Inculpatul a emis o filă cec cu termen scadent la 15 zile, spunând că are disponibil la termenul stabilit. a)m introdus fila cec la bancă și a fost refuzată pe motiv de lipsă disponibil. Pe fila cec mai există un motiv a refuzului la plată. Am mai luat legătura cu inculpatul, ulterior acesta a făcut niște promisiuni de rezolvare a situației care în concret nu s-a realizat.”

Același martor C.T., în declarația dată în fața instanței de apel, aflată la fila 67 în dosarul nr. 354/44/2007 al Curții de Apel Galați, secția penală, vol. II, a precizat că „Mențin în totalitate declarațiile anterioare date în prezenta cauză. Arăt că inculpatul a trecut pe la firma noastră din Dej unde a lăsat în scris o comandă mai mare de marfă, eu nu am discutat față în față cu el, l-am contactat telefonic și ne-am înțeles asupra cantității de marfă precum și asupra modalității de plată, respectiv cu cec scadent la 15 zile. Inculpatul ne-a cerut să-i livrăm marfa la Aiud unde susținea că are un depozit, eu am verificat la bancă și prin internet firma al cărei reprezentant s-a prezentat a fi inculpatul, SC M.C. SRL Galați. Și constatând că este în regulă am decis să livrez o parte din marfa comandată. Am livrat marfă de circa 135.000.000 lei vechi. Inculpatul a eliberat o filă cec șoferului care a livrat marfa, filă cec semnată și completată, am introdus fila cec la scadență în bancă dar aceasta a fost refuzată atât din lipsa de disponibil, cât și datorită faptului că semnătura de pe cec nu coincidea cu specimenul de semnătura din bancă. Am sunat pe inculpat care mi-a promis că va veni și va rezolva problema însă lucrul acesta nu s-a întâmplat. Arăt că discuțiile le-am purtat la același număr de telefon și din câte mi-am dat seama cu aceeași persoană care s-a recomandat a fi S.D.D. Menționez că era vorba de nr. de telefon ce fusese lăsat pe comanda făcută în scris. Cecul nu mi-a fost lăsat în garanție, discuțiile purtate fiind în sensul introducerii la plată la termenul stabilit, arăt că atunci când am sunt la cel nr. persoana cu care am vorbit s-a recomandat a fi S.D. Mai precizez că șoferul care a livrat marfa mi-a spus că a făcut acest lucru către o persoană care s-a recomandat a fi S.D. Mai arăt că semnătura de pe fila cec ce mi-a fost înmânată corespundea cu semnătura de pe comanda lăsată la firmă.”

Față de cele arătate, Înalta Curte consideră ca fiind nefondate, atât critica referitoare la greșita încadrare juridică a faptei de înșelăciune, cât și solicitarea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) și (2) din Legea nr. 59/1934, formulate de apărătorul recurentului inculpat, deoarece ansamblul materialului probator administrat și coroborat de către toate instanțele a dovedit comiterea de către inculpatul S.D.D. a infracțiunii de înșelăciune în contracte cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, ceea ce înlătură apărarea susținută, în sensul existenței unui litigiu comercial și nu al unuia penal, așa încât nu este aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.

De asemenea, nu poate fi avută în vedere nici critica formulată de apărătorul recurentului inculpat cu privire la latura civilă a cauzei, în ceea ce privește reducerea daunelor civile acordate părții civile SC S. SRL Onești, raportat la cantitatea de marfă livrată, deoarece instanța de apel, în mod judicios a evaluat mijloacele de probă administrate cu privire la stabilirea prejudiciului părții civile indicate, rezultând că inculpatul a fost

de acord cu refacturarea mărfii la același preț total, emițând ultima factură pentru cantitatea de 14,730 tone, precum și două file cec pentru plata acesteia, fiind infirmate susținerile inculpatului referitoare la completarea cantității de marfă livrată, prin declarația martorului L.P. care a precizat că marfa livrată era singura de acel gen pe care o avea.

Înalta Curte, în baza propriei evaluări asupra materialului probator administrat sub aspectul laturii civile a cauzei referitor la partea civilă SC S. SRL Onești, respectiv a declarațiilor martorului L.P., administratorul SC S. SRL Onești, date în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, în primă instanță (filele 59-64 dosarul parchetului și respectiv fila 119 în dosarul nr. 1534/P/2005 al Tribunalului Galați, secția penală,) coroborate cu declarațiile martorului H.G., date în cursul urmăririi penale și la instanța de apel ( filele 66-70 dosarul parchetului și fila 69 dosarul curții de apel), cu nota de recepție a mărfii (fila 71 dosarul parchetului), cu fotocopia facturii fiscale nr. 3265757 de la 12 februarie 2003 prin care S.C S. S.R.L. Onești a cumpărat cantitatea de 20 tone organe de asamblare pentru suma totală de 419.999.999 lei ( fila 72 dosarul parchetului ), cu fotocopia facturii nr. 0616505 de la 15 februarie 2003 prin care SC M.S. SRL Bacău a cumpărat de la SC S. SRL Onești cantitatea de 20 tone de organe de asamblare pentru suma de 2.000.000.000 lei ( fila 73 dosarul parchetului ), cu fotocopia facturii nr. 0616306 la 15 februarie 2003, menționându-se și nr. aviz însoțire a mărfii 6610801 prin care S.C. M.S. Bacău a cumpărat de la SC S. SRL Onești cantitatea de 14,730 tone de organe de asamblare pentru suma de 2.000.000.000 lei, factură ce are mențiunea pe aceasta că factura nr. 0616505 se anulează ( fila 74 dosarul parchetului ), cu cele două cecuri emise pentru sumele de 500.000.000 lei și respectiv 1.500.000.000 lei ( filele 57-58 dosarul parchetului ) rezultă că în mod corect a fost stabilit prejudiciul produs prin fapta inculpatului, părții civile SC S. SRL Onești, în cuantum de 2.000.000.000 lei, aceasta fiind suma negociată inițial și stabilită între părțile contractante, iar refactuarea mărfii la același preț total de 2.000.000.000 lei, de către inculpat pentru cantitatea de 14,730 tone de șuruburi și emiterea celor două file cec pentru plata acesteia constituie acordul inculpatului de a plăti suma arătată, așa încât în mod corect a fost obligat la plata sumei menționate către partea civilă.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte consideră că între percepția judecătorilor asupra materialului probator administrat privind latura civilă a cauzei, referitor la prejudiciul și despăgubirile civile solicitate de partea civilă SC S. SRL și soluțiile pronunțate față de aceasta, nu există nicio vădită și esențială neconcordanță, așa încât este inaplicabil cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.

Înalta Curte nu poate avea în vedere nici motivul de recurs invocat de către recurentul inculpat personal referitor la cuantumurile prejudiciilor părților civile, deoarece, atât prima instanță, cât și instanța de apel, în mod judicios au examinat materialul probator administrat în cauză în ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță, stabilind în mod corect cuantumurile prejudiciilor părților civile și a acordat despăgubiri civile, cu excepția părții civile SC H.M. SRL Bacău, a căror pretenții au fost reduse de către instanța de apel, așa încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.

Înalta Curte constată, însă, ca fiind fondate motivele de recurs formulate din oficiu, de către reprezentantul Ministerului Public în recursul inculpatului cu privire la greșita condamnare a inculpatului S.D.D. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective a faptei și respectiv cel referitor la greșita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, numai sub aspectul înlăturării sporului de pedeapsă aplicat, așa încât sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 și 14 C. proc. pen.

Astfel, din examinarea materialului probator administrat în cauză s-a reținut că inculpatul S.D.D., deși nu avea drept de semnătură și nici specimen de semnătură în bancă, a emis mai multe file cec, din care unele file cec erau pentru numerar și nu făceau parte dintr-un carnet cec barat, iar celelalte file de cec emise, pe unele le-a completat integral, semnat personal, iar pe altele le-a și ștampilat, fără însă a folosi vreunul din modurile de falsificare prevăzute la art. 288 C. pen., respectiv prin contrafacerea scrierii sau subscrierii sau prin alterarea lui, în orice mod, așa încât nu s-a realizat elementul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ceea ce conduce la soluția achitării inculpatului S.D.D. pentru fapta mai sus arătată, pentru că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

Înalta Curte constată că, deși sub aspectul individualizării pedepsei aplicată inculpatului S.D.D., pentru infracțiunea de înșelăciune în contracte cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, în mod judicios au procedat ambele instanțe, prin evaluarea efectivă, în contextul cauzei, a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținând cont de gradul de pericol social în concret ridicat al faptei menționate, agravat prin circumstanțele reale ale comiterii ei, numărul relativ mare al societăților comerciale înșelate, modalitatea de săvârșire, cuantumul prejudiciului produs acestora și nerecuperat, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care anterior a mai fost condamnat pentru același gen de infracțiuni, manifestând perseverență infracțională, a avut o poziție relativ sinceră cu privire la împrejurările faptice, este căsătorit, așa încât au apreciat corect că pedeapsa în cuantumul minim legal este suficientă pentru a-și realiza scopurile, însă în mod greșit au sporit pedeapsa principală rezultantă la 11 ani închisoare, chiar dacă au făcut și aplicarea dispozițiilor art. 85 C. pen. și au recontopit pedepsele aplicate inculpatului, prin hotărârile indicate.

Înalta Curte, la rândul său, reevaluând în mod plural, în contextul cauzei, criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., în raport și cu critica formulată în recurs, nu consideră că se impune reducerea pedepsei principale de 10 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece aceasta respectă principiul proporționalității între gravitatea faptei comise, concretizată prin modalitatea de săvârșire arătată, numărul relativ mare al societăților prejudiciate, cuantumul ridicat al prejudiciul produs și nerecuperat, și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului, care a dovedit perseverență infracțională în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, așa cum rezultă din condamnările anterioare, a avut o poziție relativ sinceră cu privire la împrejurările faptice, este căsătorit.

Astfel, pedeapsa principală de 10 ani închisoare cu executare în regim de detenție este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Înalta Curte consideră că în contextul cauzei, se impune menținerea dispoziției cu privire la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1020/2005 a Judecătoriei Bistrița.

De asemenea, în baza art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., se impune contopirea pedepsei de 10 ani închisoare aplicată în prezenta cauză cu pedepsele principale și complementare aplicate aceluiași inculpat prin sentințele penale nr. 1020/2005 a Judecătoriei Bistrița, sentința penală nr. 991 din 15 august 2005 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin decizia nr. 2997 din 11 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. raportat la art. 65 C. pen.

Înalta Curte apreciază că sporirea pedepsei rezultante, cu un an închisoare nu este justificată, deoarece cuantumul pedepsei rezultante, care este dat de pedeapsa cea mai mare aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune în contracte cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată al cărei cuantum este minimul legal prevăzut de lege, totuși pedeapsa are un cuantum ridicat, fiind suficientă în asigurarea scopurilor educativ, dar și de exemplaritate, chiar și în condițiile în care inculpatul a mai fost condamnat pentru infracțiuni de același gen, așa încât se impune înlăturarea sporului aplicată.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de recurentul inculpat S.D.D. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 25 iunie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Se va casa decizia penală atacată și sentința penală nr. 477/F din 3 noiembrie 2008 a Tribunalului Galați, numai cu privire la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și la sporul aplicat.

Se va înlătura sporul de 1 an închisoare.

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare în pedepsele componente aplicate inculpatului, pe care le va repune în individualitatea lor, precum și pedepsele complementare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. se va achita inculpatul S.D.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Se va menține dispoziția cu privire la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1020/2005 a Judecătoriei Bistrița.

În baza art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., se vor contopi pedepsele principale, respectiv, de 10 ani închisoare, de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1020/2005 a Judecătoriei Bistrița, 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 991 din 15 august 2005 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin decizia nr. 2997 din 11 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și pedeapsa complementară de 5 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. și, respectiv de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. raportat la art. 65 C. pen.

Se va deduce din pedeapsa rezultantă, de 10 ani închisoare, perioada executată, de la 3 februarie 2005 la zi.

Se va dispune anularea mandatului de executare nr. 1541 din 24 mai 2006 emis de Tribunalul București, în baza sentinței penale nr. 991 din 15 august 2005.

Se va dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate, fiind date cu respectarea legii.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul inculpat S.D.D. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 25 iunie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 477/F din 3 noiembrie 2008 a Tribunalului Galați, numai cu privire la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și la sporul aplicat.

Înlătura sporul de 1 an închisoare.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare în pedepsele componente aplicate inculpatului, pe care le repune în individualitatea lor, precum și pedepsele complementare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpatul S.D.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Menține dispoziția cu privire la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1020/2005 a Judecătoriei Bistrița.

În baza art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., contopește pedepsele principale, respectiv, de 10 ani închisoare, de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1020/2005 a Judecătoriei Bistrița, 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 991 din 15 august 2005 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin decizia nr. 2997 din 11 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și pedeapsa complementară de 5 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. și, respectiv de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. raportat la art. 65 C. pen.

Deduce din pedeapsa rezultantă, de 10 ani închisoare, perioada executată, de la 3 februarie 2005 la zi.

Dispune anularea mandatului de executare nr. 1541 din 24 mai 2006 emis de Tribunalul București, în baza sentinței penale nr. 991 din 15 august 2005.

Dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 16 octombrie 2008.