Inadmissibility of separate appeal against interlocutory order refusing seizure of administrative court for legality review

Asupra recursurilor de față ;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele :

Prin încheierea din 6 aprilie 2009 a Curții de Apel Alba lulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1069/85/2006 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ cu excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1116/2003 emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, invocată de inculpații apelanți C.I. și S.M., prin apărător ales.

Pentru a dispune astfel, instanța a constatat că este competentă să se pronunțe asupra excepției invocate, conform dispozițiilor art. 44 C. proc. pen. raportat la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, "Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. în acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza."

În lumina acestor dispoziții legale, s-a apreciat că instanța de judecată în fața căreia s-a ridicat o atare excepție este obligată în primul rând să efectueze un control de admisibilitate a sesizării, control care să se rezume la a analiza îndeplinirea condițiilor textului de lege citat anterior privind sesizarea instanței de contencios administrativ.

Sub acest aspect, instanța de fond a constatat că actul atacat a fost emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.

Raportat la această împrejurare și în virtutea art. 6 din CEDO, pentru a se asigura stabilitatea raporturilor juridice, s-a reținut că este înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații C.I. și S.M.

Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din economia dispozițiilor Părții Speciale, Titlul II, Cap. III, Secțiunile I și II C. proc. pen. rezultă condiționarea admisibilității căilor de atac de exercitarea acestora potrivit legii procesual penale care, între altele, a determinat hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar.

Potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, după caz, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, acestea pot fi atacate separat cu recurs.

Așadar, prin textul menționat, a fost stabilită regula generală potrivit căreia încheierile pronunțate în primă instanță, ca și cele ale instanței de apel, sunt supuse recursului odată cu fondul, iar pentru a putea fi atacate cu recurs, separat, înaintea pronunțării în fond sau apel, după caz, trebuie ca acestea să se încadreze în excepția prevăzută de textul menționat, adică să fie prevăzute expres de lege.

Or, în prezenta cauză, astfel cum s-a menționat și în cuprinsul încheierii atacate, soluția instanței de respingere a cererii inculpaților de sesizare a instanței de contencios administrativ poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei.

Astfel, pentru considerentele expuse, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a ll-a C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații C.I. și S.M. împotriva încheierii din 6 aprilie 2009 a Curții de Apel Alba lulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1069/85/2006.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare în recurs, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații C.I. și S.M. împotriva încheierii din 6 aprilie 2009 a Curții de Apel Alba lulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1069/85/2006.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.