Contractual penalties for breach of privatization investment obligations; exonerating effect of judicial reorganization as force majeure

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului București la data de 29 decembrie 2005, reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pe pârâta SC I.P. SA solicitând ca aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 35.457,54 ron (354.557.400 rol), reprezentând penalități calculate conform clauzei nr. 8.13. din contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni din 14 decembrie 2001 pentru nerealizarea obligației asumată conform clauzei nr. 8.8.4 din contract; echivalentul în lei la cursul leu/euro valabil în ziua efectuării plății a sumei de 115.957,618 euro, reprezentând penalități calculate conform clauzei nr. 8.9.3.2 pentru nerealizarea la scadență a investițiilor în sumă de 617.104 euro, obligație asumată prin clauza 8.9.1.1. din același contract de vânzare - cumpărare acțiuni.

La data de 17 martie 2006, la solicitarea instanței, reclamanta a precizat modul de calcul al penalităților, conform înscrisului de la dosarul de fond, depunând și proiectul planului de reorganizare și menținere a activității SC S.R. SA Azuga.

Secția a VI-a comercială a Tribunalului București, prin sentința comercială nr. 4686, pronunțată la data de 4 aprilie 2007, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă, astfel cum a fost precizată.

Spre a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că societatea pârâtă, în calitate de acționar majoritar al SC S.R. SA nu a putut lua măsuri în vederea administrării societății privatizate în perioada cât aceasta s-a aflat în procedura de reorganizare judiciară fără acordul adunării creditorilor și al judecătorului sindic, administrarea fiind dusă la îndeplinire de administratorul judiciar, situație în care nu a putut să-și respecte obligațiile contractuale stipulate prin art. 8.8.4 și art. 8.9.1.1. decât în acord cu planul de reorganizare, deci nu se poate reține neexecutarea culpabilă a acestor obligații pentru a putea fi activate clauzele penale.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței Tribunalului a fost respins, ca nefondat, de Secția a V-a comercială a Curții de Apel București, prin decizia comercială nr. 552, pronunțată la data de 14 noiembrie 2007.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel, analizând sentința atacată în raport cu motivele de apel din perspectiva probelor administrate și dispozițiilor legale incidente, a considerat că instanța de fond a reținut, corect, că aspectele evidențiate în probațiune în apărarea pârâtei, inclusiv intrarea societății privatizate în procedura reorganizării judiciare și a falimentului, care i-a fost notificată reclamantei de către administratorul judiciar, sunt cauze obiective și străine acesteia ce nu-i sunt imputabile și pot fi asimilate cazului fortuit sau forței majore, fiind exoneratoare de răspundere și că, la rândul său, reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de pârâtă și nu a depus diligențele pe care și le-a asumat pentru a ajuta societatea privatizată să se redreseze și să obțină profit.

Împotriva menționatei decizii apelanta - reclamantă a formulat recurs invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că, prin decizia pronunțată, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 26 alin. (2) și cele ale art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002, considerând, eronat, că intrarea societății privatizate în faliment este o cauză exoneratoare de răspundere contractuală.

Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului.

Recursul este nefondat.

Astfel, prin contractul de vânzare - cumpărare acțiuni din 14 decembrie 2001, încheiat între F.P.S., în calitate de vânzător și SC I.P. SA, în calitate de cumpărător, s-a convenit vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 69,98 % din capitalul social al SC S.R. SA. Potrivit art. 8.8.4. din menționatul contract, cumpărătorul se obliga să determine societatea privatizată să plătească vânzătorului dividendele restante și daunele aferente acestora, în termen de 12 luni de la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor, iar, potrivit art. 8.9.1.1. din același act juridic, cumpărătorul se obliga să efectueze în societatea privatizată, pe o perioadă de 2 ani, începând cu data transferului dreptului de proprietate, investiții prin aport de capital în numerar și/sau în natură în valoare totală de 617.104 euro, în conformitate cu anexa la contract - obligații a căror neîndeplinire inducea aplicarea clauzelor penale stipulate prin art. 8.13, respectiv art. 8.9.3.2., în baza cărora s-au calculat penalitățile solicitate prin cererea de chemare în judecată, în temeiul art. 969 – art. 970, art. 1066, art. 1069 alin. (2) și art. 1073 C. civ.

Este de observat că împrejurarea intrării societății privatizate SC S.R. SA în procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, la data de 23 ianuarie 2002, deci la numai o lună de la încheierea contractului în litigiu - situație de care recurenta vânzătoare a avut cunoștință, fiindu-i notificată - se constituie în „cauză străină”, în sensul art. 1082 C. civ., exoneratoare de răspundere contractuală pentru executarea cu întârziere a obligațiilor stabilite prin art. 8.8.4. și art. 8.9.1.1. din contractul în litigiu, care nu-i poate fi imputabilă intimatei cumpărătoare în lipsa culpei sale pentru aceasta și înlătură incidența evocatelor clauze penalizatoare - cum corect au reținut instanțele fondului – ca și a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002, care nu au constituit, nici cauza cererii de chemare în judecată, nici fundamentul juridic al sentinței Tribunalului, confirmată de instanța de apel cu respectarea cerințelor art. 294 alin. (1) C. proc. civ. și celor ale regulii de drept „tantum devolutum, tantum judicatum”, așa încât motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-și găsește aplicare în speță.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 552 din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2008.