VAT exemption certificate duty and statutory interest in loan-financed service contracts
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate decision that bound the defendant, a public authority, to pay the plaintiff, a commercial services company, the sum of 624,120,488 lei in VAT and 118,490,477 lei in late payment interest. The dispute centered on the validity of the VAT claim arising from a services contract for non-reimbursable loan-financed projects, where the defendant argued it should not be liable for VAT because the plaintiff had not obtained a specific tax exemption certificate, and that penalties were not contractually stipulated. The court held that the defendant, as the beneficiary, bore the legal obligation under applicable tax norms to secure the VAT exemption certificate from the General Directorate of Finance, and thus its failure to do so constituted its own fault, precluding it from contesting the tax liability; regarding the interest, the court determined that the payment obligations were exigible under the contract's general conditions, making the defendant liable for statutory late interest under the Commercial Code despite the absence of explicit penalty clauses in the specific agreement.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ; VAT exemption certificate duty and statutory interest in loan-financed service contracts: Din examinarea susținerilor pe care pârâta le reiterează prin recursul de față, în raport de probatoriile administrate se constată că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârilor atacate, cum s-a solicitat, întrucât nu sunt întrunite niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pe care, de altfel, recurenta îl indică generic fără să precizeze nici una dintre situațiile prevăzute de lege ca motive de recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 17 iunie 2005, reclamanta SC T.A. SRL București a chemat în judecată pe pârâtul M.A.P.D.R. București pentru a fi obligat la plata sumei de 418.700.000 lei reprezentând obligații de plată corelative serviciilor prestate pe baze contractuale, 624.120.488 lei T.V.A. prevăzute în facturi contrar prevederilor din contract, precum și 118.490.477 lei penalități de întârziere.
Prin sentința comercială nr. 83 din 12 ianuarie 2006, Tribunalul București a admis, în parte, acțiunea reclamantei și a obligat pe pârât la plata sumei de 624.120.488 lei T.V.A. și 118.490.477 lei dobânzi pentru perioada 21 noiembrie 2004 – 10 iunie 2006 și 35.041.420 lei cheltuieli de judecată, respingând primul capăt al acțiunii, ca rămas fără obiect.
Curtea de Apel București, prin decizia comercială nr. 349 din 5 iunie 2006, a respins apelul declarat de pârât, ca nefondat, menținând soluția instanței de fond, ca legală și temeinică.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, pârâtul M.A.P.D.R. București a declarat recurs în temeiul art. 303, art. 304, art. 312 C. proc. civ., solicitând, în esență, respingerea acțiunii întrucât trebuia reținută culpa reclamantei, care nu putea să efectueze plăți până nu se obținea certificatul de scutire de T.V.A., acesta din 5 mai 2005 emis de D.G.F.P. a Municipiului București acoperind doar parțial valoarea contractului; iar dobânzile nu erau datorate întrucât nu s-au prevăzut penalități în contract.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susținerilor pe care pârâta le reiterează prin recursul de față, în raport de probatoriile administrate se constată că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârilor atacate, cum s-a solicitat, întrucât nu sunt întrunite niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pe care, de altfel, recurenta îl indică generic fără să precizeze nici una dintre situațiile prevăzute de lege ca motive de recurs.
În speță, raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în temeiul contractului de prestări servicii din 28 noiembrie 2003, care a prevăzut scutire de plata tuturor taxelor și taxelor vamale inclusiv T.V.A., conform legii.
Or, conform art. 8 lit. b) din Normele privind aplicarea scutirii de taxe (în aplicarea dispozițiilor prevăzute de Codul fiscal pentru livrările de bunuri și prestări servicii finanțate din ajutoare și împrumuturi nerambursabile) scutirea de T.V.A. a prestațiilor de servicii finanțate din împrumuturi nerambursabile, este facturarea fără această taxă de către prestatori pe baza certificatului de scutire eliberat de D.G.F.P., la solicitarea beneficiarilor.
În raport de aceste dispoziții legale se constată că pârâtul - beneficiarul companiei de publicitate din contractul menționat avea obligația de a obține acest certificat de scutire de T.V.A., aferent valorii serviciilor ce i-au fost prestate.
Este necontestat că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale executând serviciile la care s-a angajat, în timp ce pârâtul nu și-a îndeplinit obligația legală de obținere a certificatului de scutire de T.V.A.
Cu alte cuvinte, nu poate fi primită apărarea pârâtului privind greșita sa obligare la plata sumei reprezentând T.V.A., întrucât acesta invocă propria sa turpitudine legată de neîndeplinirea obligației de a obține certificatul de scutire pentru suma prestațiilor ce i-au fost efectuate de reclamantă.
În ceea ce privește plata dobânzilor reținute în sarcina sa, corect de către instanță, se constată că având în vedere că obligațiile de plată ale pârâtului erau exigibile, potrivit art. 28.3 din Condițiile generale, acesta datorează dobânzile legale și potrivit art. 43 C. com.
În consecință, recursul pârâtului se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul M.A.P.D.R. împotriva deciziei comerciale nr. 349 din 5 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2008.