European arrest warrant for forgery upheld; surrender to Spain ordered, appeal rejected
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected as unfounded the appeal of the requested person against the Bucharest Court of Appeal's decision to execute a European Arrest Warrant issued by a Spanish court (Malaga) for the offense of forging official documents; the lower court's order for execution and 30-day detention pending surrender to Spanish authorities remains in force. The dispute arose from the requested person's challenge to the execution of the warrant, arguing that the warrant did not indicate whether a final judgment or a preventive arrest warrant existed. The Court held that the warrant, with its translation, complied with all requirements of Law No. 302/2004 (implementing the EU Framework Decision on the European Arrest Warrant), including specifying the underlying preventive arrest warrant, that the offense was not subject to the dual criminality check (being listed among the 32 offenses under Art. 85(1)), and that no refusal ground under Art. 88 was established, so execution and detention were warranted, with judicial costs borne by the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 85 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 38516 alin. (3) C. proc. pen, art. 79 din Legea nr. 302/2004, art. 20 din Legea nr. 302/2004; European arrest warrant for forgery upheld; surrender to Spain ordered, appeal rejected: The dispute arose from the requested person's challenge to the execution of the warrant, arguing that the warrant did not indicate whether a final judgment or a preventive arrest warrant existed. The Court held that the warrant, with its translation, complied with all requirements of Law No. 302/2004 (implementing the EU Framework Decision on the European Arrest Warrant), including specifying the underlying preventive arrest warrant, that the offense was not subject to the dual criminality check (being listed among the 32 offenses under Art. 85(1)), and that no refusal ground under Art. 88 was established, so execution and detention were warranted, with judicial costs borne by the state.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedRămânerea cheltuielilor judiciare în sarcina statului.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 39/F din 5 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23 octombrie 2007 de Tribunalul Penal Șase din Malaga – Regatul Spaniei, privind persoana solicitată T.G.
Totodată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe 30 de zile.
Prima instanță a reținut că la data de 23 octombrie 2007 Tribunalul Penal Șase din Malaga a emis un mandat european de arestare împotriva cetățeanului român T.G. pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de documente oficiale, prevăzută de art. 392 împreună cu art. 390.2 C. pen. al Regatului Spaniei, reținându-se în fapt că la data de 24 ianuarie 2006 a fost identificat de agenți ai poliției naționale de la aeroportul din Malaga, când acesta pretindea că ia un avion spre Dublin, arătându-le un pașaport emis de autoritățile din Slovenia pe numele de E.B. și în care înlocuise fotografia titularului cu a sa. Falsificarea actului a fost realizată pe teritoriul Spaniei.
Instanța de fond a constatat că infracțiunea reținută în sarcina persoanei solicitate, și anume falsificarea de documente oficiale, nu este supusă verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, fiind prevăzută la pct. 23 al art. 85 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, a mai constatat că nu este incident vreun motiv de refuz al executării prevăzută de art. 88 din aceeași lege, fiind astfel îndeplinite cerințele prevăzute de art. 89 și urm. din Legea nr. 302/2004 pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, apreciind că, de asemenea, se impune arestarea persoanei solicitate în vederea predării autorităților din Regatul Spaniei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs persoana solicitată T.G., solicitând, în principal, respingerea cererii de punere în executare a mandatului european de arestare și, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare cu revocarea arestării sau înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.
S-a motivat că nu se poate constata, din conținutul mandatului european de arestare, dacă împotriva recurentului există pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă sau un mandat de arestare preventivă.
Recursul este neîntemeiat.
Înalta Curte, analizând sentința penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și în conformitate cu prevederile art. 38516 alin. (3) C. proc. pen. sub toate aspectele, apreciază că aceasta este legală și temeinică.
La filele 4-10 ale dosarului de fond există mandatul european de arestare însoțit de traducerea acestuia din limba spaniolă, mandat ce cuprinde mențiunile prevăzute de art. 79 din Legea nr. 302/2004, inclusiv cerința de la lit. e) a acestui articol, fiind indicat mandatul de arestare nr. 97/2007.
Același aspect reiese și din corespondența aflată la filele 124-138 dosar fond, în sensul că instanța spaniolă a emis mandatul european de arestare în baza unui mandat de arestare preventivă.
În consecință, în mod corect, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, conform art. 89 și urm. din Legea nr. 302/2004, iar arestarea persoanei solicitate se impune în vederea predării către autoritățile judiciare spaniole.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată.
Conform art. 20 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată T.G. împotriva sentinței penale nr. 39/F din 5 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2010.