Maintenance of preventive detention for an attorney charged with continued influence peddling: persistence of public order risk and statutory penalty threshold

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 ianuarie 2010, Curtea de Apel Craiova, în baza art. 3001 alin. (3) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatei F.N.S., apreciind că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorului denunțător Ș.G. și martorului M.I., înregistrările audio-video, procesele-verbale întocmite de investigator, precum și procesele-verbale de prindere în flagrant, conferă motive verosimile de a bănui că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv cea prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul că în calitate de avocat, a pretins denunțătorului suma de 10.000 euro, spunând că va interveni pe lângă judecătorii Tribunalului Dolj și Curții de Apel Craiova pentru a obține punerea în libertate a inculpatului, aplicarea unei pedepse mai mici și suspendarea executării în cauza în care acesta avea calitatea de inculpat, dosar aflat pe rolul Tribunalului Dolj.

De asemenea, în cauză sunt indicii că inculpata ar fi pretins suma de 2.000 euro de la denunțător, afirmând că se află în relații de prietenie cu procurorii din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova și că îi va determina să nu exercite calea de atac a apelului.

Față de natura și gravitatea faptei precum și față de împrejurările în care se presupune că s-ar fi săvârșit infracțiunea, instanța consideră că lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere și calitatea de avocat a inculpatei la data săvârșirii faptei, precum și multitudinea actelor materiale.

Având în vedere infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, respectiv trafic de influență în forma continuată, prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., este îndeplinită și cealaltă condiție prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută fiind închisoarea mai mare de 4 ani.

Împotriva acestei încheieri în termen legal a declarat recurs inculpata F.N.S., solicitând casarea acesteia și revocarea măsurii arestării preventive.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Inculpata F.N.S. a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. 224/P/2009 din 18 ianuarie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În fapt s-a reținut că inculpata – avocat în cadrul Baroului Dolj – la data de 18 decembrie 2009 a pretins de la martorul denunțător Ș.G. suma de 10.000 euro, din care, 7.000 euro pentru a remite magistraților din cadrul Curții de Apel Craiova și Tribunalului Dolj pentru a-i determina să dispună punerea în libertate sub control judiciar și, ulterior, o hotărâre favorabilă denunțătorului în cauza în care era judecat, iar la data de 5 ianuarie 2010 a pretins, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, suma de 2.000 euro, afirmând că au influență asupra magistraților procurori din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova pentru a-i determina să nu declare apel în dosarul denunțătorului, primind astfel suma de 10.000 euro în două tranșe, ultima tranșă la data de 8 ianuarie 2010 când a fost și prinsă în flagrant.

Arestarea preventivă a inculpatei a fost dispusă în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Potrivit art. 3001 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Conform art. 3001 alin. (3) C. proc. pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.

În speță, temeiurile prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen. subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei.

Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce se reține în sarcina inculpatei este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acesteia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptei imputate, împrejurările în care se presupune că ar fi fost comisă, calitatea în care inculpata ar fi săvârșit fapta, ce ar fi impus o cu totul altă conduită, atitudinea acesteia în raport cu organele judiciare și modalitatea de înfăptuire a justiției.

Fiind îndeplinite cerințele art. 3001 alin. (1) și (3) C. proc. pen., prima instanță a dispus în mod corect menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei.

În consecință, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată, iar potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata F.N.S. împotriva încheierii din 21 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 286/54/2010.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2010.