Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2943/2008 AI generated

Shareholders’ meeting resolution upheld as audit and disclosure challenges fall outside court review; vacancy-filling and censor mandate need no constitutive-act publication

Case Number Decizia nr. 2943/2008
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the claimant’s appeal and upheld the appellate decision (which had reversed the trial court and rejected the action). The dispute concerned an action to annul a shareholders’ general meeting resolution of 19 April 2006, challenged for alleged violations of capital-markets law (audit and financial-statement disclosure duties under Arts. 237, 238 of Law No. 297/2004), company law (Art. 184(1) — 15-day disclosure of financial statements before the meeting; Art. 117(7)–(8) — content of the convocation notice; Art. 111(2)(b) — competence of the ordinary assembly to elect administrators and censors). The Court held that the financial-statement and audit objections could not be adjudicated because whether the company still fell under the capital-markets law was a matter for the financial regulator (CNVM), not the court; the shareholder had not shown it was actually denied access to the statements at the company’s seat; the convocation notice sufficiently disclosed the agenda; and the reference to filling a board vacancy and extending a censor’s mandate did not amount to a constitutive-act amendment requiring full text publication, so the resolution remained valid.

Legislator headnote

AI generated

art. 237 din Legea nr. 297/2004, art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, art. 184 din Legea nr. 31/1990, art. 117 din Legea nr. 31/1990, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004; Shareholders’ meeting resolution upheld as audit and disclosure challenges fall outside court review; vacancy-filling and censor mandate need no constitutive-act publication: The dispute concerned an action to annul a shareholders’ general meeting resolution of 19 April 2006, challenged for alleged violations of capital-markets law (audit and financial-statement disclosure duties under Arts. 237, 238 of Law No. 297/2004), company law (Art. 184(1) — 15-day disclosure of financial statements before the meeting; Art. 117(7)–(8) — content of the convocation notice; Art. 111(2)(b) — competence of the ordinary assembly to elect administrators and censors). The Court held that the financial-statement and audit objections could not be adjudicated because whether the company still fell under the capital-markets law was a matter for the financial regulator (CNVM), not the court; the shareholder had not shown it was actually denied access to the statements at the company’s seat; the convocation notice sufficiently disclosed the agenda; and the reference to filling a board vacancy and extending a censor’s mandate did not amount to a constitutive-act amendment requiring full text publication, so the resolution remained valid.

Keywords

AI generated
shareholder financial disclosure general meeting matter in dispute constitutive decision amendment of the claim

Cited Legislation

AI generated
art. 237 din Legea nr. 297/2004
SRL, a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 237 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, art.
art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
297/2004 privind piața de capital, art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat, și art.
art. 184 din Legea nr. 31/1990
Referitor la nesocotirea art. 184 din Legea nr. 31/1990, republicat, instanța a apreciat că întrucât adunarea s-a ținut chiar la sediul societății unde sunt depuse toate actele și situațiile financiare, nu rezultă în ce mod au fost împiedicați acționarii să le consulte.
art. 117 din Legea nr. 31/1990
Potrivit susținerilor intimatei, conținutul convocatorului este în deplină concordanță cu măsurile votate și cu cerințele impuse de dispozițiile legale art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicat, soluția instanței de apel fiind legală și temeinică.
art. 304 pct. 9 C. proc. civ
Recurenta și-a întemeiat recursul pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând încălcarea dispozițiilor legale incidente în cauză, reiterând în dezvoltarea criticilor sale motivele de anulare invocate prin acțiunea introductivă respectiv:
art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004
- încălcarea art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu reglementările contabile și auditate de auditori financiari;
art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990
- încălcarea art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind competența A.G.O.A.
art. 131 din Legea nr. 31/1990
Din examinarea procesului - verbal întocmit cu ocazia ținerii adunării în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Legal basis for the court's decision to dismiss the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 1063 din data de 24 ianuarie 2007 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis acțiunea în anulare formulată de reclamanta B.I. LTD Nicosia în contradictoriu cu pârâta SC M. SA București și în consecință a dispus anularea hotărârii A.G.O.A. SC M. SA București din data de 19 aprilie 2006.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a apreciat că hotărârea din 19 aprilie 2006 a A.G.O.A. SC M. SA vizând: aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2005 pe baza rapoartelor administratorilor și cenzorilor; revocarea din funcția de membru al consiliului de administrație a d-lui S.G. și numirea în funcția de membru al d-nei I.E., prelungirea mandatului de cenzor juridic pentru SC A.M.B.T.C. SRL, a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 237 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat, și art. 117 alin. (7) și (8) din aceiași lege.

În raport de dispozițiile legale sus menționate, Tribunalul a constatat că situațiile financiare anuale aprobate nu au fost auditate de auditori financiar și totodată nu au fost puse la dispoziția acționarilor cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii adunării.

Cu privire la mențiunile din convocatorul adunării instanța reține că nu sunt menționate explicit toate problemele supuse dezbaterii și nici textul integral privind modificarea actului constitutiv cu noua componență a consiliului de administrație.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC M. SA pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, susținând că Tribunalul a reținut o situație de fapt și de drept care nu corespunde realității, SC M. SA încă din 2004, după intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2004 a hotărât retragerea de pe piața reglementată ca urmare a neîndeplinirii noilor condiții impuse de legea privind piața de capital.

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 569 pronunțată la 20 noiembrie 2007 a admis apelul declarat de pârâta și a schimbat în tot sentința fondului în sensul respingerii acțiunii în anulare formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a apreciat că față de hotărârea A.G.E.A. SC M. SA din data de 9 septembrie 2004 privind retragerea de la tranzacționare pe piața Rasdaq a acțiunilor emise de societate, nu pot fi primite motivele de nulitate ale hotărârii A.G.A. din 19 aprilie 2006 sub aspectul nerespectării cerințelor privind piața de capital.

Referitor la nesocotirea art. 184 din Legea nr. 31/1990, republicat, instanța a apreciat că întrucât adunarea s-a ținut chiar la sediul societății unde sunt depuse toate actele și situațiile financiare, nu rezultă în ce mod au fost împiedicați acționarii să le consulte.

În sfârșit și susținerile reclamantei privind nesocotirea art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicat, însușite de instanța fondului, au fost considerate neîntemeiate, instanța de apel apreciind că mențiunile din convocator referitoare la desemnarea unui nou membru al consiliului de administrație urmare unei demisii și prelungirea mandatului cenzorului nu reprezintă o modificare a actului constitutiv în înțelesul avut în vedere de legiuitor.

La data de 28 decembrie 2007, reclamanta B.I. LTD a declarat recurs împotriva deciziei adoptate de instanța de apel solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii apelului promovat de pârâtă.

Recurenta și-a întemeiat recursul pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând încălcarea dispozițiilor legale incidente în cauză, reiterând în dezvoltarea criticilor sale motivele de anulare invocate prin acțiunea introductivă respectiv:

- încălcarea art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu reglementările contabile și auditate de auditori financiari;

- încălcarea dispozițiilor art. 238 alin. (1) din aceiași lege referitoare la stabilirea datei de înregistrare pentru identificarea acționarilor care urmează a beneficia de dividende;

- încălcarea art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat, privind punerea la dispoziția acționarilor a situațiilor financiare în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale;

- încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu privire la menționarea explicită a problemelor supuse dezbaterii și a textului integral privind modificarea actului constitutiv;

- încălcarea art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind competența A.G.O.A. de a alege pe administratori și cenzori.

În susținerea recursului, recurenta - reclamantă a depus acte noi, respectiv sentința nr. 1150 din 2 mai 2007 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 489 din 8 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a anulat decizia C.N.V.M. nr. 2234 din 23 august 2006 de retragere de la tranzacționarea de pe piața Rasdaq a acțiunilor emise de SC M. SA.

La data de 19 mai 2008, intimata - pârâtă a formulat întâmpinare la cererea de recurs, susținând, în esență că prin hotărârea A.G.E.A. din data de 19 aprilie 2006 s-a decis numai revocarea din funcție a unui membru al consiliului de administrație, numirea unui nou membru în locul acestuia și prelungirea mandatului cenzorului juridic SC A.M.B.T.C. SA, celelalte puncte de pe ordinea de zi nefiind adoptate.

Potrivit susținerilor intimatei, conținutul convocatorului este în deplină concordanță cu măsurile votate și cu cerințele impuse de dispozițiile legale art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicat, soluția instanței de apel fiind legală și temeinică.

Asupra recursului.

Examinând hotărârea atacată în contextul criticilor formulate și având în vedere actele dosarului și dispozițiilor legale relevante, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

1. Cu privire la aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2005 pe baza rapoartelor administratorilor și cenzorilor, trebuie făcute câteva precizări prealabile.

Hotărârea adoptată de adunarea generală a SC M. SA la data de 19 aprilie 2006 astfel cum a fost publicată în M. Of. al României Partea a IV-a nr. 1877/19.06.2006 nu cuprinde nicio menține referitoare la aprobarea situațiilor financiare pe anul 2005.

Din examinarea procesului - verbal întocmit cu ocazia ținerii adunării în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr. 31/1990, republicat, și care constituie un element esențial pentru validitatea hotărârilor adunărilor generale rezultă însă că aprobarea situațiilor financiare a fost supusă dezbaterii și votată în unanimitate.

Prin urmare chiar dacă nu s-a făcut dovadă menționării ei în Registrul Comerțului și a publicării în Monitorul Oficial, ceea ce atrage consecința neopozabilității ei față de terți [art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990], validitatea ei poate să fie contestată de acționarul interesat, în speță reclamanta, așa încât apărarea intimatei în sensul că această hotărâre nefiind publicată, nu a fost adoptată, nu poate fi primită.

2. Revenind la critica referitoare la neauditarea situațiilor financiare aprobate, potrivit art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, recurenta susține, în esență, că societatea intimată este supusă dispozițiilor Legii nr. 297/2004, deoarece și anterior apariției legii, acțiunile societății erau tranzacționate pe piața Rasdaq iar hotărârea A.G.E.A. din 9 septembrie 2004 prin care s-a decis retragerea de la tranzacționare a fost anulată.

3. Or, prin Legea nr. 297 din 28 iunie 2004, se reglementează înființarea și funcționarea piețelor de instrumente financiare, cu instituțiile și operațiunile specifice acestora precum și a organismelor de plasament colectiv, C.N.V.M. fiind autoritatea competentă care aplică prevederile legii prin exercitarea prerogativelor stabilite prin statutul său.

Art. 213 din lege stabilește condițiile pentru ca acțiunile unei societăți comerciale să fie admise la tranzacționare pe o piață reglementată, iar potrivit dispozițiilor tranzitorii și finale cuprinse în titlul XI – art. 281, entitățile reglementate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi sunt obligate ca în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii să depună modificările sau completările documentelor care au stat la baza autorizațiilor emise anterior, în scopul încadrării în prevederile prezentei legi și înregistrări în registrul C.N.V.M.

4. Prin urmare stabilirea încadrării în dispozițiile Legii nr. 297/2004 pentru entitățile reglementate înainte de intrarea în vigoare a legii aparține autorității competente C.N.V.M.

În cauză nu au fost depuse, documente pertinente, emanând de la autoritatea competentă care să statueze dacă societatea intimată se încadrează în prevederile Legii nr. 297/2004.

Faptul că decizia C.N.V.M. nr. 2234 din 23 august 2006 prin care s-a dispus retragerea de la tranzacționare a acțiunilor emise de SC M. SA, la cererea societății, în conformitate cu art. 87 lit. d) din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M., a fost anulată de instanța de contencios administrativ prin sentința nr. 1150 din 2 mai 2007 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă, nu reprezintă și o confirmare a îndeplinirii cerințelor impuse de Legea nr. 297/2004 pentru ca acțiunile societății să fie în continuare tranzacționate.

Cu alte cuvinte, obiectul dedus judecății în fața instanței de contencios administrativ a vizat exclusiv modul de soluționare de către C.N.V.M. a cererii societății de retragere de la tranzacționare, chestiunea încadrării societății în dispozițiile Legii nr. 297/2004 nu a fost dezbătută.

5. Așa fiind, instanța investită cu prezenta acțiune în anulare A.G.A. nu poate stabili dacă societatea la data adoptării hotărârilor – 19 aprilie 2006 se încadra sau nu în dispozițiile Legii nr. 297/2004 în absența unor documente în acest sens emise de autoritatea competentă, deoarece și-ar încălca atribuțiile puterii judecătorești având în vedere obiectul acțiunii, natura cauzei și părțile între care s-a legat litigiul specifice unei acțiuni în anulare A.G.A. reglementată de art. 132 din Legea societăților comerciale.

Altfel spus, la data adoptării hotărârii din 19 aprilie 2006, expirase termenul de 18 luni prevăzut de art. 281 din Legea nr. 297/2004 pentru depunerea documentelor și modificărilor în vederea încadrării în prevederile legii; în absența avizului C.N.V.M. sau a unor precizări în legătură cu încadrarea societății în prevederile legii pieței de capital, emanând de la această entitate juridică, instanța investită cu o acțiune în anulare A.G.A., nu poate să se pronunțe asupra unei chestiuni care excede obiectului cererii și competenței de atribuțiune.

6. Cu această motivare, care în opinia Înaltei Curți nuanțează dezlegarea dată de instanța de apel privind inaplicarea dispozițiilor Legii pieții de capital cu privire la aprobarea situațiilor financiare, critica recurentei se vădește nefondată, același raționament urmând a fi valabil și pentru critica referitoare la stabilirea datei de înregistrare [art. 238 alin. (1)], distinct de faptul că în adunarea generală din data de 19 aprilie 2006 nu s-a hotărât repartizarea dividendelor.

7. Cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 184 alin. (1) din Legea societăților comerciale, soluția instanței de apel este legală, recurenta nu a făcut nicio dovadă în sensul că în cele 15 zile care au precedat adunarea a solicitat, la sediul societății situațiile financiare, spre a le consulta și ele nu i-au fost puse la dispoziție pentru că nu existau, rațiunea prevederii din art. 184 alin. (1) fiind aceea de a da posibilitatea acționarilor, să consulte situațiile financiare, înainte ținerii adunării pentru a vota în cunoștință de cauză.

8. Și critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (7) și (8) din Legea societăților comerciale privind mențiunile din convocator, se vădește nefondată – enunțul convocatorului publicat în M. Of. nr. 918/21.03.2006, se referă explicit la toate problemele supuse dezbaterii respectiv; completarea consiliului de administrație urmare demisiei unui membru și data până la care se pot depune candidaturile, o prezentare clară, nesusceptibilă, de interpretări a acestei probleme ce urma să se dezbată, fiind de asemeni evident, că nu se putea publica textul cu modificarea componentei consiliului de administrație câtă vreme candidaturile ce urmau a fi depuse se supuneau la vot în adunare.

9. În sfârșit, competența A.G.O.A. de a alege pe administratori și cenzori este statuată în art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea societăților comerciale (în varianta de la data adoptării hotărârii).

Formularea utilizată de societate în hotărârea publicată în Monitorul Oficial este oarecum improprie, dar aceasta nu afectează validitatea hotărârii fiind evident că nu a intervenit nicio modificare în numărul membrilor consiliului de administrație sau al cenzorilor, ci o prelungire a mandatului cenzorului juridic și o desemnare a unui membru al Consiliului de administrație în locul celui care și-a înaintat demisia.

Pentru rațiunile mai sus înfățișate Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta B.I. LTD Nicosia împotriva deciziei nr. 569 din 20 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2008.