Restriction of EU citizen's free movement under Directive 2004/38/EC based on illegal residence and public order violations.

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata la data de 2 martie 2007 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. 7618/3/2006, reclamanta Direcția Generala de Pașapoarte a chemat în judecata pe pârâta D.E.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună restrângerea exercitării dreptului la libera circulație pentru o perioada de cel mult trei ani pe teritoriul Spaniei.

Prin sentința civila nr. 521 din 10 aprilie 2007 Tribunalului București, secția a V-a civilă, a respins ca neîntemeiata acțiunea formulata de reclamanta Direcția Generala de Pașapoarte în contradictoriu cu pârâta D.E.A., cu motivarea că în speță nu există nici o sentință penală de condamnare, iar limitarea dreptului la liberă circulație nu se solicită a fi dispusă din rațiuni de ordine publică, securitate națională ori sănătate publică.

De asemeni, s-a mai reținut că nu mai este necesară o viză de călătorie pentru ca un cetățean roman să circule pe teritoriile statelor U.E., nu mai există un termen limită la care viza ar expira, consecința fiind aceea că nu se poate aplica o sancțiune pentru depășirea unui termen ce nu mai este actual.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Direcția Generala de Pașapoarte, apel ce a fost respins prin decizia civilă nr. 428 din 8 iunie 2007 de către Curtea de Apel București.

Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de actele normative invocate de reclamantă.

Reclamanta a declarat recurs, prin care a solicitat casarea ambelor hotărâri și, pe fond, admiterea cererii și restrângerea dreptului pârâtei la liberă circulație în Spania, pe o perioadă de cel mult 3 ani.

În motivarea recursului, al cărui temei juridic nu a fost indicat, recurenta a susținut că soluția pronunțată în cauză ar fi contrară art. 38 lit. a) și art. 39 alin. (1) din Legea nr. 248/2005.

Această critică, a cărei dezvoltare permite încadrarea în ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cetățenii români beneficiază de dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre în condițiile prevăzute de Directiva 2004/3 8/CE a Parlamentului European și a Consiliului, care are prioritate față de legislația internă și tratatele de readmisie anterioare.

Potrivit art. 6 alin. (1) și art. 27 din menționata directivă, cetățenii Uniunii au dreptul de ședere pe teritoriul unui alt stat membru pe o perioadă de cel mult 3 luni fără nicio formalitate, iar restrângerea acestui drept se poate face numai pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, fiind totodată necesar ca măsurile restrictive luate în primele două cazuri să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză.

Or, în declarația dată la returnare, pârâta a recunoscut că a părăsit România la data de 8 septembrie 2004, a locuit 5 zile în Maroc, după care, a plecat în Spania, de unde a fost returnată la data de 11 mai 2005 de către autoritățile spaniole pentru ședere ilegală și muncă la negru.

Această conduită a pârâtei este evident contrară ordinei publice și justifică aplicarea măsurii restrictive prevăzute de art. 27 alin. (1) din directiva precizată și art. 38 din Legea nr. 248/2005.

Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis în sensul casării ambelor hotărâri și rejudecării pricinii.

Totodată, urmează ca în rejudecare să fie admisă cererea reclamantei și, potrivit art.38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 și criteriilor înscrise în art. 27 alin. (2) al Directivei 2004/3 8/CE, să se limiteze exercitarea dreptului pârâtei la liberă circulație în Spania pe timp de un an.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul reclamantei Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 428 din 8 iunie 2007 a Curții de Apel București.

Casează decizia recurată precum și sentința nr. 521 din 10 aprilie 2007 a Tribunalului București, secția a V a civilă, și rejudecând admite cererea și dispune restrângerea dreptului la libera circulație al pârâtei D.E.A. pe timp de 1 an, pe teritoriul Spaniei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 noiembrie 2007.