Annulment of tax assessment based on provisional rather than definitive accounting records
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by the tax authorities, thereby upholding the lower court's decision that annulled the administrative control decision and control report, resulting in the taxpayer's exoneration from the fiscal liability. The dispute concerned a challenge to administrative acts imposed by the Ministry of Finance and the Financial Guard, which had levied significant tax obligations on a commercial company for the 1997 fiscal year; the core factual issue was whether the tax authorities relied on provisional balance sheets and declarations or on definitive accounting records. The court held that the tax authorities had erroneously established the fiscal obligations based on provisional data rather than the definitive balance sheet and final tax declaration submitted after the closure of the financial year, and since the expert report confirmed that the taxpayer did not owe the disputed sums when calculated against the definitive records, the administrative acts were found to be illegitimate and were annulled.
Legislator headnote
AI generatedAnnulment of tax assessment based on provisional rather than definitive accounting records: Recursul formulat de autoritățile fiscale a fost admis prin decizia nr. 2078/09 iunie 2000 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, care a trimis cauza pentru rejudecare, aceleiași instanțe, reținându-se că raportul de expertiză pe care instanța de fond și-a fundamentat soluția, este greșit, referindu-se la lunile noiembrie și decembrie 1997, în timp de perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie – 30 noiembrie 1997, astfel că s-a dispus efectuarea unei noi expertize.
Keywords
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 150, pronunțată la data de 15 martie 2001, în dosarul nr. 891/A/2000, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC F.C. SRL Craiova și a anulat decizia nr. 188/1999, emisă de Ministerul Finanțelor Publice și procesul-verbal de control încheiat la 20 februarie 1998.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj și Garda Financiară, cerând anularea actelor administrative emise de aceste autorități publice și exonerarea de la plata sumei de 158.314.045 lei.
Prin sentința civilă nr. 929/1999, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea și a anulat parțial actul de control și actele administrative jurisdicționale, menținând obligarea reclamantei la plata sumei de 1.584.333 lei, la bugetul de stat.
Recursul formulat de autoritățile fiscale a fost admis prin decizia nr. 2078/09 iunie 2000 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, care a trimis cauza pentru rejudecare, aceleiași instanțe, reținându-se că raportul de expertiză pe care instanța de fond și-a fundamentat soluția, este greșit, referindu-se la lunile noiembrie și decembrie 1997, în timp de perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie – 30 noiembrie 1997, astfel că s-a dispus efectuarea unei noi expertize.
Rejudecând cauza, instanța de fond a dispus refacerea raportului de expertiză și însușindu-și concluziile acestuia, a anulat actele administrative, reținând, în esență, că societatea reclamantă nu datorează bugetului de stat suma stabilită prin actul de control.
Împotriva acestei soluții au formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară, secția Dolj, care au susținut că instanța de fond și-a însușit în mod greșit concluziile raportului de expertiză bazat pe acte contabile depuse ulterior controlului.
Recursurile sunt nefondate.
Așa cum s-a arătat în prezentarea rezumativă a evoluției cauzei, prin decizia nr. 2078 din 9 iunie 2000, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ,a casat o primă hotărâre și a dispus efectuarea unui noi expertize, pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt constatate în actul de control încheiat de Garda Financiară, secția Dolj.
În expertiza efectuată s-a constatat, în esență, că organele de control au stabilit obligațiile bugetare ale societății comerciale reclamante, în baza unei balanțe provizorii și a unei declarații provizorii, iar nu în baza balanței definitive care a stat la baza bilanțului contabil încheiat la închiderea exercițiului financiar al anului 1997, respectiv data de 15 aprilie 1998 și a declarației definitive depusă la aceiași dată, în raport cu care aceasta nu datora sumele respective.
La obiecțiunile formulate de organele fiscale, expertul a răspuns printr-o notă de completare a raportului de expertiză și un raport suplimentar de expertiză, prin care, în esență, și-a menținut concluzia.
În motivele de recurs sunt reluate, de fapt, susținerile făcute în obiecțiunile la raportul de expertiză, la care expertul a dat răspunsurile aflate la dosar, însușite în mod corect de instanța de fond care a constatat că organul de control stabilise obligațiile bugetare în baza unor acte contabile provizorii.
Astfel fiind, constatând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, urmează ca recursurile să fie respinse ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Dolj, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice și de Garda Financiară, secția Dolj, împotriva sentinței civile nr. 150 din 14 martie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2003.