Constitutional challenge to Labour Code repeal inadmissible; appeal on procedural rejection dismissed.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed as unfounded the appeal (recurs) brought by the claimant against the lower court's ruling of 22 June 2009, which had rejected as inadmissible the request to refer a constitutional exception to the Constitutional Court; the lower court's decision remains in force. The case arose in a labor dispute where the claimant challenged the constitutionality of Article 298(2), last indent, of the Labour Code (Law No. 53/2003), which repeals any contrary provisions, arguing it conflicted with constitutional articles and improperly modified Law No. 168/1999. The appellate court held that the alleged issue concerned the interpretation, application, and correlation of legal provisions—matters within the exclusive competence of ordinary courts—and not a genuine constitutional question, as the Constitutional Court cannot issue interpretative decisions or modify statutes, citing Articles 29(1) and 2(3) of Law No. 47/1992.
Legislator headnote
AI generatedart. 79 alin. (1) din Constituția, art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; Constitutional challenge to Labour Code repeal inadmissible; appeal on procedural rejection dismissed: Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 9 iunie 2009, recurenta SC P. SA – Membru O.M.V. București a invocat, în dosarul nr. 2510.1/87/2007 al Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, raportat la art. 1 alin. (4) și (5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituția României.
Prin încheierea din 22 iunie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs SC P. SA, susținând, în esență, că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile legale necesare pentru sesizarea Curții Constituționale, art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, neputând modifica implicit prevederile Legii nr. 168/1999.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Tot astfel, art. 2 alin. (3) din același act normativ, dispune că instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Printr-o bogată jurisprudență, Curtea Constituțională, evaluându-și propriile competente, a statuat că nu este abilitată de lege să emită decizii interpretative.
Or, indirect, excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 298 alin. (2), ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 – C. muncii (potrivit cărora de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, orice alte dispoziții contrare, se abrogă), vizează modul de interpretare și aplicare a acestor prevederi legale, precum și corelarea lor cu dispoziții cuprinse în alte acte normative, aspecte ce țin de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
Nici corelarea actelor normative și nici coroborarea unor dispoziții legale nu pot intra sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, care nu poate imixtiona în atribuțiile puterii legiuitoare sau a celei judecătorești.
Or, așa cum corect a reținut instanța de control judiciar autorul excepției își motivează susținerile vizând neconstituționalitatea textului atacat prin filtrul unei alte legi, punând în discuție corelarea actelor normative invocate, între ele, încercând să inducă instanței de contencios constituțional modalitatea de soluționare a unui conflict al legilor în timp și respectiv interpretarea și aplicarea legii la cazul dedus judecății, atribute ce aparțin exclusiv instanței sesizate cu soluționarea litigiului.
Așa fiind, cum criticile îndreptate împotriva textului atacat, nu reprezintă veritabile argumente de neconstituționalitate, se constată că în mod corect s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Ca atare, recursul, urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva încheierii din 22 iunie 2009 pronunțată în dos. nr. 2510.1/87/2007 (format vechi 1962/2009) a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2010.