Inadmissibility of cassation against appellate judgment under Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the taxpayer and the vehicle operator against the Court of Appeal decision of March 30, 2009, thereby leaving that decision in force. The dispute concerned the legality of a contravenial fine for conducting taxi activity without a valid quarterly authorization in January 2006 and the handling of an intervention request; the Court of Appeal had previously admitted the intervention in principle but ultimately rejected the appeal and the intervention itself. The decisive legal basis was Article 299(1) of the Civil Procedure Code, which limits appeals to specific categories of judgments; since the challenged decision was issued by the Court of Appeal on appeal from a first-instance decision, it constituted an irrevocable judgment, and the doctrine that an appeal cannot be filed against another appeal (recurs la recurs) rendered the further appeal procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 244 pct. 2 C. proc. civ, art. 266 alin. (3) C. proc. civ, art. 299 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against appellate judgment under Civil Procedure Code: S-a mai invocat și faptul că decizia atacată nu i-a fost comunicată, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și art. 266 alin. (3) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Iași, prin decizia nr. 12 din 9 ianuarie 2008, a respins recursul declarat de petentul A.V. împotriva sentinței civile nr. 5998 din 24 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Iași.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că, prin procesul - verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat pentru fapta prevăzută de art. 52 lit. b), s) din Legea nr. 28/2003, constând în aceea că, în data de 27 ianuarie 2006, a desfășurat activitate de transport în regim taxi, fără a prezenta la control autorizația taxi valabilă pentru trimestrul I, eliberată de Primăria Municipiului Iași.
S-a reținut, sub aspectul legalității, că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 15 - art. 19 din O.G. nr. 2/2001.
În ce privește temeinicia actului sancționator, s-a constatat că situația de fapt reținută de agentul constatator este reală, din autorizația aflată la dosar fond rezultând împrejurarea că viza pentru anul 2006 trimestrul I a fost obținută la data de 28 iunie 2006, ulterior întocmiri procesului - verbal de contravenție, când a făcut demersurile necesare intrării în legalitate.
Tribunalul a mai reținut că petentului nu i s-a încălcat dreptul la apărare în cursul judecății în primă instanță, deoarece s-a administrat proba cu înscrisuri și s-a trecut la soluționarea cauzei după ce acesta a precizat că nu mai are alte cereri de formulat.
În ce privește cererea de suspendare, s-a constatat că aceasta a fost în mod corect respinsă de instanța de fond și nu se impune a fi admisă nici de instanța de recurs deoarece nu s-a făcut dovada începerii urmăririi penale împotriva agentului constatator care a întocmit procesul - verbal, în condițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., pentru o infracțiune care să aibă legătură cu prezenta cauză.
Împotriva deciziei indicate mai sus a formulat recurs A.V.
În motivarea recursului s-a arătat că obiectul recursului îl constituie respingerea excepțiilor de nelegalitate ale prevederilor Hotărârii Consiliului Local Iași nr. 588/2003 și nr. 129/2004, excepții pe care le-a invocat prin înscrisurile aflate la dosar.
A susținut recurentul că instanța de recurs trebuia să trimită cauza la un complet legal constituit, format dintr-un judecător, în vederea soluționării excepțiilor.
S-a mai invocat și faptul că decizia atacată nu i-a fost comunicată, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și art. 266 alin. (3) C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2009, SC V. SRL a formulat cerere de intervenție în proces, arătând că la data la care s-a încheiat procesul - verbal contestat, recurentul A.V. avea calitatea de angajat al societății.
La același termen de judecată, instanța a pus în discuția părților împrejurarea dacă o decizie pronunțată de Tribunalul Iași ca instanță de recurs poate fi cercetată de Curtea de Apel Iași.
Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 163/CA din 30 martie 2009, a admis în principiu cererea de intervenție formulată de SC V. SRL a respins recursul și cererea de intervenție.
Împotriva acestei din urmă decizii a formulat recurs reclamantul A.V., în nume propriu și ca administrator al SC V. SRL.
Recursul este, însă, inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
În speță, decizia atacată nu se încadrează în categoria hotărârilor prevăzute expres și limitativ de dispozițiile legale sus menționate.
Având în vedere că, în cauză, este vorba despre o hotărâre pronunțată în recurs, deci despre o hotărâre irevocabilă, recursul este inadmisibil, neputându-se declara recurs la recurs, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A.V. în nume propriu și ca administrator al SC V. SRL Iași împotriva deciziei civile nr. 163/CA din 30 martie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2009.