Continued qualified theft and organized crime: legal qualification of distinct acts and recidivism calculation in criminal appeals
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the recourses filed by three defendants and a civil party, and noted the withdrawal of the recourse by a fourth defendant, thereby upholding the Court of Appeal’s decision which had partially annulled the first-instance judgment to correct legal errors regarding the recidivism qualification for the ringleader and the calculation of concurrent penalties, while maintaining the convictions for qualified theft, continued offense, organized crime, fraud, and complicity. The case involved a complex criminal and civil dispute where a coordinated group organized the night-time theft of multiple commercial vehicles (trucks and buses) from public locations in Bucharest and other areas, subsequently selling them to good-faith buyers or dismantling them for parts in Alba County, leading to allegations of wrongful legal qualification (specifically arguing the acts constituted separate crimes or aiding and abetting rather than continued qualified theft and organizational participation) and excessive sentencing. The court relied on the Romanian Penal Code provisions for continued offenses (Art. 41), organized crime (Art. 323), and qualified theft (Arts. 208-209), rejecting the defendants' arguments that the crimes were distinct and not part of a single criminal resolution, and affirmed the proportionality of the penalties (ranging from suspended sentences to over 10 years imprisonment) based on the severity of the crimes, the recidivism status of the main perpetrators, and the need for general and special prevention.
Legislator headnote
AI generatedart. 37 lit. a) C. pen, art. 323 C. pen, art. 33 lit. a) C. pen, art. 34 lit. b) C. pen, art. 10 din Legea nr. 137/1997, art. 350 C. proc. pen; Continued qualified theft and organized crime: legal qualification of distinct acts and recidivism calculation in criminal appeals: The case involved a complex criminal and civil dispute where a coordinated group organized the night-time theft of multiple commercial vehicles (trucks and buses) from public locations in Bucharest and other areas, subsequently selling them to good-faith buyers or dismantling them for parts in Alba County, leading to allegations of wrongful legal qualification (specifically arguing the acts constituted separate crimes or aiding and abetting rather than continued qualified theft and organizational participation) and excessive sentencing. The court relied on the Romanian Penal Code provisions for continued offenses (Art. 41), organized crime (Art. 323), and qualified theft (Arts. 208-209), rejecting the defendants' arguments that the crimes were distinct and not part of a single criminal resolution, and affirmed the proportionality of the penalties (ranging from suspended sentences to over 10 years imprisonment) based on the severity of the crimes, the recidivism status of the main perpetrators, and the need for general and special prevention.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for imposing judicial costs on the recuring parties and ruling on the payment of legal aid fees.
Full text
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor din dosarul cauzei constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 314 din 31 martie 2003 din Dosarul nr. 867/2002, Tribunalul București, secția I penală, a dispus următoarele:
I. A respins, ca neîntemeiată, cererea de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru completarea urmăririi penale, formulată de inculpatul T.M.
A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor penale din infracțiunea prev. de art. 208, alin. (1) art. 209, alin. (1), lit. a), e), g), i) și alin. (4), C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2), C. pen. și art. 37, lit. a), C. pen., în infracțiunea prev. de art. 208 - art. 209, alin. (1), C. pen., cu aplicarea art. 37, lit. a), C. pen. și art. 33, lit. a), C. pen., iar, pentru pct. 2, 7, 8, 9, 12, 13 și 16 din rechizitoriu, din infracțiunile prevăzute de art. 208, alin. (1) - art. 209, alin. (1), C. pen. în infracțiunile prevăzute de art. 264, C. pen., formulată de inculpatul T.M.
În temeiul art. 208, alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), e), g), i) și alin. (4), C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2), C. pen. și art. 37, lit. a), C. pen., a condamnat pe inculpatul T.M. la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10, lit. d), C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215, alin. (2) și alin. (3), C. pen., cu aplicarea art. 37, lit. a), C. pen. (punctul 3 din rechizitoriu).
În temeiul art. 215, alin. (2) și alin. (3), C. pen., cu aplicarea art. 37, lit. a), C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (punctul 11 din rechizitoriu).
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10, lit. d), C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286, C. pen., cu aplicarea art. 37, lit. a), C. pen. (punctul 12 din rechizitoriu).
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10, lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287, C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (pct. 12 din rechizitoriu).
În temeiul art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 12 ani închisoare.
În temeiul art. 83, C. pen. și art. 10 din Legea nr. 137/1997, a revocat beneficiul suspendării și al grațierii condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 360 din 18 noiembrie 2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 12 ani închisoare stabilită, astfel că, în final, inculpatul va executa pedeapsa de 13 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64, C. pen.
În temeiul art. 65, C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii și arestului preventiv, cu începere de la data de 19 mai 2001 la zi.
În temeiul art. 116 C. pen., a interzis inculpatului accesul pe raza județului Alba timp de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
II. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26, C. pen., rap. la art. 208, alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpatul B.S.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 74, lit. a) C. pen., rap. la art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.S. la pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 323 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 9 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64, C. pen.
În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii din data de 11 iunie 2001 și durata arestului preventiv, cu începere de la data de 13 iunie 2001 la zi.
III. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpatul M.D.D.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), C. pen., a condamnat pe inculpatul M.D.D. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 323 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 7 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64, C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii și arestului preventiv, cu începere de la data de 6 iunie 2001 la zi.
IV. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e) g) i) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpatul C.E.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1), lit. a), e), g), i), C. pen., a condamnat pe inculpatul C.E. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 323 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 45 din 2 noiembrie 1999 a Judecătoriei Sebeș, a cărei executare a constatat-o grațiată, conform Legii nr. 543/2002.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii din data de 24 iulie 2001 și durata arestului preventiv, cu începere de la data de 25 iulie 2001 la zi.
V. În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului S.M., din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.M. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 359, C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, C. pen.
A luat act că inculpatul a fost reținut pe data de 24 iulie 2001.
VI. În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale reținută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului M.I., din infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen.
În temeiul art. 221 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
În temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82, C. pen.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
A luat act că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe durata 20 mai 2001 – 12 aprilie 2002, inclusiv.
VII. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale din infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209, alin. (1) lit. a), e), g), i), C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., formulată de inculpatul P.V.
În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209, alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.V. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În temeiul art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b), C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 7 ani închisoare.
A revocat beneficiul suspendării și al grațierii condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 138 din 20 aprilie 1999 a Judecătoriei Videle, a cărei executare a constatat a fi grațiată, conform Legii nr. 543/2002.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii și arestului preventiv, cu începere de la data de 19 mai 2001 la zi.
În temeiul art. 116 C. pen., a interzis inculpatului accesul pe raza județului Alba timp de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
VIII. În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.M. la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 6 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii și arestului preventiv, cu începere de la data de 17 iunie 2001 la zi.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul P.V. a lerei de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor.
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile SC A. SRL a fost acoperit, prin restituirea bunului (pct. 1 din rechizitoriu).
A luat act că partea vătămată M.l. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul material fiind acoperit, prin restituire (pct. 1 din rechizitoriu).
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M., P.V. și B.S. la plata către partea civilă SC D. SA a sumei de 28.540.867 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 2 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC D. SA a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului A.M., conform dovezii de la fila 961, d.u.p.
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă I.I. (pct. 3 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă I.I. a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 936, d.u.p.
A obligat pe inculpatul T.M. să plătească părții civile C.N. suma de 60.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 3 din rechizitoriu).
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile SC A. SA Câmpulung-Muscel a fost acoperit, prin restituire (pct. 4 din rechizitoriu).
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială a sumelor de 50.000.000 ROL de la inculpatul T.M. și de 10.000.000 ROL de la inculpatul I.M. (pct. 4 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC E.T. SRL (pct. 5 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC E.T. SRL a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului D.C., conform procesului-verbal de la fila 840, d.u.p.
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 3.500.000 ROL (pct. 5 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă R.A. (pct. 6 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă R.A. a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 791, d.u.p.
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și B.S. să plătească părții civile SC C.C.C.F. SA suma de 74.446.392 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 7 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC C.C.C.F. SA a autovehiculului lăsat în custodia lui G.G., conform procesului-verbal de la fila 740, d.u.p.
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și M.D.D. să plătească părții civile SC E. SA suma de 38.571 dolari S.U.A., în echivalentului în lei la data plății efective (pct. 8 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC G.T. SRL (pct. 9 din rechizitoriu).
A obligat pe inculpatul C.E. la plata către partea civilă G.N. a sumei de 70.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 9 din rechizitoriu).
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile T.L. a fost acoperit, prin restituirea bunului (pct. 10 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă T.L. a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 563, d.u.p.
În temeiul art. 118, lit. d) C. pen. a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 40.000.000 ROL.
A obligat pe inculpatul B.S. la plata către partea civilă D.M. a sumei de 120.000.000 ROL, reactualizată, cu începere de la data de 8 mai 2001 până la plata efectivă (pct. 10 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC V.G.E.T.P. SRL. (pct. 11 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC V.G.E.T.P. SRL a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului V.G., conform procesului-verbal de la fila 542, d.u.p.
A obligat pe inculpatul T.M. să plătească părții civile T.A. suma de 30.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 11 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC S.C. SRL (pct. 12 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC S.C. SRL a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului A.M., conform procesului-verbal de la fila 491, d.u.p.
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile M.C. a fost acoperit, prin restituirea bunului (pct. 13 din rechizitoriu).
A constatat că SC S. SA nu are calitate de parte civilă (pct. 13 din rechizitoriu).
A obligat pe inculpatul B.S. la plata către partea civilă Direcția Silvică Sibiu a sumei de 110.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 13 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă Direcția Silvică Sibiu a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 441, d.u.p.
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 50.000.000 ROL (pct. 13 din rechizitoriu).
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și C.E. să plătească părții civile I.C.P.A. București suma de 57.039.998 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 14 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă I.C.P.A. București a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului Ț.C., conform procesului-verbal de la fila 368, d.u.p.
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC S. SA (pct. 15 din rechizitoriu).
A constatat că SC G.A. SRL nu are calitate de parte civilă (pct. 15 din rechizitoriu).
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 20.000.000 ROL (pct. 15 din rechizitoriu).
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și M.D.D. să plătească părții civile R.A.T.B. suma de 18.103.241 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 16 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă R.A.T.B. a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului T.C., conform procesului-verbal de la fila 290, d.u.p.
A obligat pe inculpatul M.D.D. la plata către partea civilă SC P. SRL a sumei de 90.000.000 ROL, reactualizată, cu începere de la data de 10 iulie 2000 până la data plății efective (pct. 16 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă P.V. (pct. 17 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă P.V. a autovehiculului, lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 88, d.u.p.
A obligat pe inculpatul M.D.D. la plata către partea civilă P.R.l. a sumei de 80.000.000 ROL, reactualizată, cu începere de la data de 15 decembrie 1999 până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile (pct. 17 din rechizitoriu).
A obligat pe inculpații pe inculpatul T.M., P.V., I.M., M.D.D., B.S. și C.E. la plata sumei de câte 4.000.000 ROL fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpații I.M. și C.E. a fost avansat din fondul M.J., iar pe inculpații M.I. și S.M. la plata sumei de câte 2.500.000 ROL fiecare, cheltuieli de procedură statului, din care onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul M.I. a fost avansat din fondul M.J.
În termen legal, au declarat apel:
- Parchetul de pe lângă Tribunalul București, cu privire la inculpatul T.M., în ceea ce privește greșita achitare pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (pct. 3 din rechizitoriu), și, de asemenea, pentru omisiunea aplicării disp. art. 67 C. pen., privind pedeapsa complementară a degradării militare; cu privire la inculpații T.M., P.V., I.M., M.D.D., B.S. și C.E., pentru omisiunea precizării alineatelor art. 323 C. pen.; cu privire la inculpații T.M. și B.S., pentru greșita aplicare a pedepsei complementare doar pe lângă pedeapsa rezultantă a închisorii; cu privire la inculpatul M.I., pentru omisiunea aplicării dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002, prin reducerea termenului de încercare la 2 ani; referitor la inculpatul S.M., pentru greșita schimbare a încadrării juridice a faptei penale; cu privire la inculpații T.M., P.V., I.M., M.D.D., B.S., C.E. și S.M., pentru greșita individualizare a pedepselor cu închisoarea, prin greșita reținere a circumstanței atenuantă judiciară prev. de art. 74 lit. a) C. pen. în favoarea inculpatului B.S., prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea într-un cuantum mult prea redus inculpaților T.M., P.V., I.M., M.D.D., B.S. și C.E., precum și prin greșita suspendare condiționată a executării pedepsei închisorii pentru inculpatul S.M.
- inculpatul T.M., pentru greșita condamnare pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 C. pen.;
- inculpatul P.V., pentru nerezolvarea fondului, astfel că a solicitat admiterea apelului, desființarea, în întregime, a sentinței penale, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, prin administrarea probelor, la instanța sa fond;
- inculpatul I.M., nemotivat;
- inculpatul M.D.D., pentru nelegalitatea laturii penale, solicitând achitarea sa, întrucât a fost doar un cumpărător de bună-credință;
-inculpatul B.S., pentru lipsa rolului activ al instanței de fond, astfel că a solicitat admiterea apelului, desființarea, în întregime, a sentinței penale, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța sa fond;
- inculpatul C.E., nemotivat;
- inculpatul M.I., nemotivat;
- inculpatul S.M., nemotivat.
- partea civilă SC C.C.C.F. SA, pentru netemeinicia laturii civile, în sensul că a omis să-i restituie autovehiculul lăsat în custodia lui G.G.;
- partea civilă SC V.G.E.T.P. SRL, prin reprezentantul legal V.G., nemotivat.
Prin Decizia penală nr. 223 din 30 martie 2004, din Dosarul nr. 1.971/2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, de apelanții-intimati-inculpati, precum și de apelanții-părți civile SC C.C.C.F. SA și SC V.G.E.T.P. SRL, a desființat, în întregime, sentința penală, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță de judecată, respectiv la Tribunalul București, a menținut starea de arest preventiv a apelanților-intimați-inculpați T.M., P.V., I.M., M.D.D., B.S. și C.E., constatând că onorariul apărătorului din oficiu pentru apelanții-intimați-inculpați I.M. și C.E., în sumă de câte 400.000 ROL, se suportă din fondul M.J.
În motivare, instanța de apel a arătat că instanța de fond nu a rezolvat fondul cauzei, întrucât nu a dispus efectuarea unei expertize tehnică judiciară contabilă, prin care să se stabilească întinderea prejudiciului material cauzat, la care se adaugă beneficiul nerealizat și dobânzile legale, nu s-a pronunțat asupra daunelor morale solicitate de partea civilă R.A. și, de asemenea, nu a introdus în cauză pe cumpărătorii de bună-credință G.N., D.M. și T.A.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București, pe data de 18 mai 2004.
În rejudecare, prin sentința penală nr. 1.230 din 6 octombrie 2005, din Dosarul nr. 2.801/2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus următoarele:
În temeiul art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptei penale reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații T.M., P.V., I.M., M.D.D., B.S. și C.E. din infracțiunea prev. de art. 323 C. pen., în infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen.
I. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor penale din infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 208 - art. 209 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., iar, pentru pct. 2, 7, 8, 9, 11,12, 13, 15 și 16 din rechizitoriu, din infracțiunile prevăzute de art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1) C. pen. în infracțiunile prevăzute de art. 264 C. pen., formulată de inculpatul T.M.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute în sarcina inculpatului T.M. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul T.M. la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b), C. pen.
În temeiul art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (punctele 3 și 11 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286, C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (punctul 12 din rechizitoriu).
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (punctul 12 din rechizitoriu).
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 literele a și b C. pen., pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64, lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., precum și al art. 35 C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b), C. pen.
În temeiul art. 83 C. pen. și art. 10 din Legea nr. 137/1997, a revocat beneficiul suspendării și al grațierii condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 360 din 18 noiembrie 2000 a Judecătoriei Sectorului I, București, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 10 ani închisoare stabilită, astfel că, în final, inculpatul va executa pedeapsa de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64, lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii și arestului preventiv, cu începere de la data de 19 mai 2001 la zi.
În temeiul art. 116 C. pen., a interzis inculpatului accesul pe raza județului Alba timp de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
II. A respins, ca neîntemeiată, cerea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în loc de art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpatul B.S.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele penale reținute în sarcina inculpatului B.S. din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 2, 6, 7, 10, 13 și 15 din rechizitoriu), precum și din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.S. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen., pentru complicitate la comiterea infracțiunii de furt calificat (punctele 2, 6, 7, 10, 13 și 15 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (punctele 10,13 și 15 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b), C. pen.
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286, C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), C. pen., pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., precum și al art. 35 C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b), C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii din data de 11 iunie 2001 și arestul preventiv pe durata 13 iunie 2001 – 29 noiembrie 2004, inclusiv.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a dispus arestarea inculpatului.
III. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1), lit. a), e), g), i) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în loc de art. 41, alin. (2), C. pen., formulată de inculpatul M.D.D.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute în sarcina inculpatului M.D.D. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3), C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), C. pen.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1), lit. a), e), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.D.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la comiterea infracțiunii de furt calificat (pct. 4, 8, 12, 16 și 17 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art. 71- art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 11 punctul 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
A făcut aplicarea art. 71- art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., precum și al art. 35 C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea și arestarea preventivă pe durata 6 iunie 2001 – 29 noiembrie 2004, inclusiv.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a dispus arestarea inculpatului.
IV. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpatul C.E.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute în sarcina inculpatului C.E. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209, alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.E. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la comiterea infracțiunii de furt calificat.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10, lit. d), C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), C. pen.
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., precum și al art. 35 C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 45 din 2 noiembrie 1999 a Judecătoriei Sebeș, a cărei executare a constatat-o grațiată, conform Legii nr. 543/2002.
În temeiul art. 88, C. pen., a dedus reținerea și arestarea preventivă pe durata 24 iulie 2001 – 21 aprilie 2005, inclusiv.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a dispus arestarea inculpatului.
V.A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a juridice a uneia dintre faptele penale reținute prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1), lit. a), e), g), i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., formulată de inculpatul S.M.
În temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.M. la pedeapsa de 1 ani și 6 luni închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt calificat (punctele 6 și 10 din rechizitoriu).
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10, lit. d), C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen.
În temeiul art. 11, pct. 2, lit. a), C. proc. pen., raportat la art. 10, lit. d), C. proc. pen., a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
A luat act că inculpatul a fost reținut pe data de 24 iulie 2001.
VI. În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale reținută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului M.I., din infracțiunea prev. de art. 221, C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen.
În temeiul art. 221 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
În temeiul art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiată executarea pedepsei închisorii.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
A luat act că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe durata 20 mai 2001 – 12 aprilie 2002, inclusiv.
VII. A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale din infracțiunea prev. de art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1), lit. a), e), g), i), C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în loc de art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 37 lit. a) C. pen., formulată de inculpatul P.V.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele penale reținute în sarcina inculpatului P.V. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și alin. (3) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 215, alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen.
În temeiul art. 208, alin. (1) - art. 209, alin. (1), lit. a), e), g), i), C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (punctele 1, 2, 4 și 10 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a) și b), C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., precum și al art. 35 C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A revocat beneficiul suspendării și al grațierii condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 138 din 20 aprilie 1999 a Judecătoriei Videle, a cărei executare a constatat a fi grațiată, conform Legii nr. 543/2002.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în temeiul art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii și arestului preventiv, cu începere de la data de 19 mai 2001 la zi.
În temeiul art. 116 C. pen. a interzis inculpatului accesul pe raza județului Alba timp de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
VIII. În temeiul art. 208, alin. (1) - art. 209 alin. (1), lit. a), e), g), i), C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.M. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (punctele 1, 4 și 10 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., precum și al art. 35 C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea și arestarea preventivă pe durata 17 iunie 2001 – 21 aprilie 2005, inclusiv.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a dispus arestarea inculpatului.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpații P.V. și I.M. a câte o leră de care s-au folosit la săvârșirea infracțiunilor.
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile SC A. SRL a fost acoperit, prin restituirea bunului (punctul 1 din rechizitoriu).
A luat act că partea vătămată M.I. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul material fiind acoperit, prin restituire (punctul 1 din rechizitoriu).
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M., P.V. și B.S. să plătească părții civile SC D. SA, prin lichidator judiciar SC M.C. SRL suma de 28.540.867 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 2 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC D. SA a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului A.M., conform dovezii de la fila 961, d.u.p.
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă I.I., prejudiciul material fiind acoperit prin restituire (punctul 3 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă Ispas Ion a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 936, d.u.p.
A obligat pe inculpatul T.M. să plătească părții civile C.N. suma de 60.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 3 din rechizitoriu).
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile SC A. SA Câmpulung-Muscel a fost acoperit, prin restituire (punctul 4 din rechizitoriu).
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială a sumelor de 50.000.000 ROL de la inculpatul T.M., de 10.000.000 ROL de la inculpatul I.M. și de 2.000.000 ROL de la inculpatul P.V. (punctul 4 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC E.T. SRL (punctul 5 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC E.T. SRL a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului D.C., conform procesului-verbal de la fila 840, d.u.p.
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 3.500.000 ROL (punctul 5 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă R.A., cu privire la daunele morale, constatând că prejudiciul material a fost acoperit prin restituire (punctul 6 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă R.A. a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 791, d.u.p.
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și B.S. să plătească părții civile SC C.C.C.F. SA - Filiala de Construcții Căi Ferate București suma de 74.446.392 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 7 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC C.C.C.F. SA - Filiala de Construcții Căi Ferate București a autovehiculului lăsat în custodia lui G.G., conform procesului-verbal de la fila 740, d.u.p.
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și M.D.D. să plătească părții civile SC E. SA suma de 44.030 DOLARI SUA, în echivalentului în lei la data plății efective (punctul 8 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC G.T. SRL (punctul 9 din rechizitoriu).
A obligat pe inculpatul C.E. la plata către partea civilă G.N. a sumei de 70.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 9 din rechizitoriu).
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile T.L. a fost acoperit, prin restituirea bunului (punctul 10 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă T.L. a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 563, d.u.p.
În temeiul art. 118 litera d C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 40.000.000 ROL.
A obligat pe inculpatul B.S. la plata către partea civilă D.M. a sumei de 120.000.000 ROL, reactualizată, cu începere de la data de 8 mai 2001 până la plata efectivă (punctul 10 din rechizitoriu).
A admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC V.G.E.T.P. SRL și, în consecință, l-a obligat pe inculpatul T.M. să-i plătească suma de 264.000.000 ROL, despăgubiri materiale, ce reprezintă contravaloarea materialelor folosite la reparații, respingând, ca neîntemeiată, cererea de acordare a lipsei de folosință (punctul 11 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC V.G.E.T.P. SRL a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului V.G., conform procesului-verbal de la fila 542, d.u.p.
A obligat pe inculpatul T.M. să plătească părții civile T.A. suma de 30.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 11 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC S.C. SRL (punctul 12 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă SC S.C. SRL a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului A.M., conform procesului-verbal de la fila 491, d.u.p.
A luat act că prejudiciul material cauzat părții civile M.C. a fost acoperit, prin restituirea bunului (punctul 13 din rechizitoriu).
A constatat că SC S. SA nu are calitate de parte civilă (punctul 13 din rechizitoriu).
A obligat pe inculpatul B.S. la plata către partea civilă Direcția Silvică Sibiu a sumei de 110.000.000 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 13 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă M.C. a autovehiculului lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 441, d.u.p.
În temeiul art. 118, lit. d), C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 50.000.000 ROL (punctul 13 din rechizitoriu).
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și C.E. să plătească părții civile I.C.P.A. București suma de 59.892.998 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 14 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă I.C.P.A. București a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului Ț.C., conform procesului-verbal de la fila 368, d.u.p.
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC S. SA (punctul 15 din rechizitoriu).
A constatat că SC G.A. SRL nu are calitate de parte civilă (punctul 15 din rechizitoriu).
A luat act că D.C.G. nu s-a constituit parte civilă (punctul 15 din rechizitoriu).
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a sumei de 20.000.000 ROL (punctul 15 din rechizitoriu).
A obligat, în solidar, pe inculpații T.M. și M.D.D. să plătească părții civile R.A.T.B. suma de 18.103.241 ROL, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 16 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă R.A.T.B. a autovehiculului lăsat în custodia reprezentantului T.C., conform procesului-verbal de la fila 290, d.u.p.
A obligat pe inculpatul M.D.D. la plata către partea civilă SC P. SRL a sumei de 90.000.000 ROL, reactualizată, cu începere de la data de 10 iulie 2000 până la data plății efective (punctul 16 din rechizitoriu).
A respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă P.V. (punctul 17 din rechizitoriu).
A dispus restituirea către partea civilă P.V. a autovehiculului, lăsat în custodie, conform procesului-verbal de la fila 88, d.u.p.
A obligat pe inculpatul M.D.D. la plata către partea civilă P.R.l. a sumei de 80.000.000 ROL, reactualizată, cu începere de la data de 15 decembrie 1999 până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile (punctul 17 din rechizitoriu).
În temeiul art. 193 C. proc. pen., a obligat pe inculpatul T.M. la plata către partea civilă SC V.G.E.T.P. SRL a sumei de 2.000.000 ROL, cheltuieli de judecată, constând în onorariul expertului.
A obligat pe inculpații pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 7.000.000 ROL, cheltuieli de judiciare statului.
Instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
1. Pe data de 18 mai 2001, în jurul orelor 21,00, inculpatul T.M. l-a transportat, cu autoturismul marca M., de culoare alb, aflat în proprietatea sa, pe inculpatul I.M. unde acesta a deschis, cu ajutorul unei lere, portiera stânga față a autoturismului marca D., aparținând părții vătămate SC A. SRL, pe care I-a condus în apropierea P.M., unde i-a așteptat pe inculpații T.M. și P.V.
Inculpatul P.V. s-a deplasat cu autoturismul sustras în satul Cartojeni, jud. Giurgiu, unde l-a întâlnit pe inculpatul M.I., căruia i-a spus că are nevoie de un client pentru a vinde mașina, astfel că amândoi au mers la partea vătămată M.I., din com. Roata de Jos, jud. Giurgiu, care a fost de acord să cumpere autoturismul cu prețul de 50.000.000 ROL, ce fusese stabilit de către inculpatul T.M., din care a plătit suma de 20.000.000 ROL, urmând ca diferența de preț să fie remisă în momentul primirii actelor mașinii, pe care inculpatul P.V. i-a spus că le-a uitat la sediul societății comerciale în numele căreia efectua vânzarea. În acest timp, inculpatul P.V. a demontat plăcuțele cu numerele de înmatriculare, spunându-i cumpărătorului că sunt numere provizorii, a căror valabilitate a expirat, apoi, oprind la un popas, le-a răzuit și le-a aruncat în toaleta publică, împrejurare în care i-a comunicat inculpatului M.I. proveniența ilicită a autoturismului, înmânându-i, pentru ajutorul primit, suma de 3.000.000 ROL.
La domiciliul inculpatului M.I., inculpații au fost reținuți de către organele de poliție, care au ridicat sumele de 17.000.000 ROL de la inculpatul P.V. și de 3.000.000 ROL de la inculpatul M.I.
Partea vătămată SC A. SRL, prin reprezentant M.M.N., a declarat că nu se constituie parte civilă, întrucât prejudiciul material a fost acoperit integral, prin restituirea în natură.
De asemenea, partea vătămată M.I., cumpărător de bună-credință, a declarat că nu formulează pretenții civile, întrucât suma de 20.000.000 ROL, pe care a plătit-o cu titlu de preț, i-a fost restituită.
2. Pe data de 4/5 mai 2001, în timpul nopții, ca urmare a telefonului primit de la inculpatul T.M., inculpatul P.V. s-a întâlnit, la Autogara B., cu inculpatul T.M., aflat în autoturismul său marca M., și cu învinuiții B.M. și S.A., aflați în cabina autobasculantei marca R., de culoare gri, cu benă de culoare portocaliu și sigla D. înscrisă pe uși, aparținând părții vătămate SC D. SA, iar inculpatul T.M., înmânându-i suma de 800.000 ROL pentru motorină, i-a solicitat inculpatului P.V. să conducă autobasculanta în parcarea motelului L., situat între localitățile Sebeș și Alba.
În locul stabilit, acesta s-a întâlnit atât cu inculpatul T.M., care se deplasase cu propriul autoturism, cât și cu inculpatul B.S., care, aflat la volanul autoturismului său marca D, l-a dirijat către intrarea în satul Șard, comuna Ighiu, județul Alba, de unde inculpatul B.S. a condus autobasculanta la domiciliul său, în timp ce inculpatul P.V. îl aștepta, apoi amândoi au mers, cu autoturismul inculpatului B.S., în zona stadionului U. din Alba-lulia, unde îi aștepta inculpatul T.M., care a primit de la inculpatul B.S. suma de 35.000.000 ROL, pentru autobasculantă, găsită, ulterior, de organele de poliție la locuința inculpatului B.S. și lăsată în custodia lui A.M., mecanic la SC D. SA.
Partea vătămată SC D. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 28.540.867 ROL, reprezentând contravaloarea reechipărilor și beneficiul nerealizat pe durata 5 mai 2001 – 14 iunie 2001.
3. Pe data de ¾ mai 2001, în timpul nopții, inculpatul T.M. și învinuitul M.M. au sustras, prin efracție, autobasculanta marca R., având cabina de culoare portocaliu și bena de culoare gri, ce aparține părții vătămate I.I., apoi au lăsat-o în localitatea Lancrăm, județul Alba, la stâna martorului C.M., de unde a fost luată de partea vătămată C.N., cumpărător de bună-credință, căruia inculpatul T.M. îi spusese că este directorul unei societăți comerciale din București care vinde autobasculante uzate, acesta plătind unei persoane rămasă neidentificată, trimisă de inculpatul T.M.,suma de 50.000.000 ROL.
Autobasculanta a fost găsită de organele de poliție la domiciliul părții vătămate C.N., din județul Alba, orașul Sebeș, care s-a constituit parte civilă cu suma de 60.000.000 ROL, și lăsată în custodia părții vătămate Ispas Ion, proprietar, care s-a constituit parte civilă eu suma de 50.000.000 ROL, despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea reparațiilor.
4. Pe data de 2/3 mai 2001, pe timp de noapte, inculpații T.M., P.V. și I.M. s-au deplasat, cu autoturismul M., aparținând inculpatului T.M., în zona D., sectorul 3 București, unde se afla parcat autoturismul marca A., aparținând părții vătămate SC A. SA Câmpulung-Muscel, deținut, în baza unui contract de colaborare pentru publicitate, de partea vătămată Casa de Producție I.A., mai precis de B.S.O., realizatorul emisiunii B.M., de la postul de televiziune A., în care, prin forțarea portierei stânga față, a pătruns inculpatul I.M., în timp ce inculpatul P.V. supraveghea zona.
Inculpatul T.M. le-a înmânat inculpatului I.M. suma de 10.000.000 ROL, pentru serviciul prestat, iar inculpatului P.V. suma de 800.000 ROL, pentru alimentarea autoturismului, spunându-i să-l predea, la Alba-lulia, inculpatului M.D.D., care, cunoscând că provine din furt, cu atât mai mult cu cât avea firele legate pe direct, l-a condus la reședința sa din satul Șard, comuna Ighiu, județul Alba, unde l-a dezmembrat și unde organele de poliție au găsit piese componente.
Partea vătămată SC A. SA Câmpulung-Muscel a declarat că nu se constituie parte civilă (fila 687, d.i.f.).
5. Pe data de 2/3 aprilie 2001, în timpul nopții, inculpatul T.M. a sustras, autocamionul marca R., aparținând părții vătămate SC E.T. SRL, pe care l-a vândut, cu suma de 35.000.000 ROL, inculpatului C.E., la al cărui domiciliu din com. Șugag, jud. Alba, a fost găsit de către organele de poliție, cu seriile de motor și de șasiu repoansonate artizanal, fiind lăsat în custodia lui Dumitru Constantin, angajat al părții vătămate SC E.T. SRL (fila 840, vol. II, d.u.p.).
Partea vătămată SC E.T. SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 250.000.000 ROL.
6. Pe data de 12 - 13 aprilie 2001, în timpul nopții, inculpatul T.M. a sustras, autospeciala marca R., de culoare vișiniu, aparținând părții vătămate R.A., care, ulterior, a fost găsită de organele de poliție în curtea morii inculpatului S.M., din comuna Ighiu, județul Alba, cu seria de șasiu modificată artizanal, și restituită proprietarului, conform dovezii de la fila 791, vol. II, d.u.p.
7. Pe data de 18 - 19 noiembrie 2001, în timpul nopții, inculpatul T.M., împreună cu învinuiții M.M. și S.A., au sustras autobasculanta marca R., în apropierea domiciliului reprezentantului legal G.G. al părții vătămate proprietar SC C.C.C.F. SA - Sucursala Grup de Șantiere Căi Ferate București.
Cei doi învinuiți au transportat autobasculanta sustrasă în municipiul Alba-lulia, de unde inculpatul T.M. a dus-o la domiciliul inculpatului B.S., din satul Șard, comuna Ighiu, județul Alba, care i-a plătit suma de 15.000.000 ROL, din prețul de 25.000.000 ROL, și care a dezmembrat autobasculanta, găsită de organele de poliție și lăsată în custodia reprezentantului legal al părții vătămate (fila 740, voi. II, d.u.p).
Partea vătămată SC C.C.C.F. SA - Sucursala Grup de Șantiere Căi Ferate București s-a constituit parte civilă cu suma de 74.446.392 ROL, cu titlu de daune materiale, din care suma de 57.746.392 ROL constă în beneficiul nerealizat, prin lipsa de folosință a autovehiculului în perioada 14 martie 2001 – 23 septembrie 2001, iar suma de 16.700.000 ROL reprezintă contravaloarea cauciucurilor nerecuperate.
8. Pe data de 6 – 7 noiembrie 2001, pe timpul nopții, inculpatul T.M., împreună cu învinuitul M.M., au sustras, din fața Spitalului V.B., din București, Sectorul 3, autocamionul marca R., aparținând părții vătămate SC E. SA - sucursala de Distribuție Brașov, condus de învinuit în municipiul Alba-lulia, unde inculpatul T.M. l-a vândut, cu suma de 40.000.000 ROL, inculpatului M.D.D., la a cărei reședință, din satul Șard, comuna Ighiu, județul Alba, a fost găsit dezmembrat.
Partea vătămată SC E. SA - sucursala de Distribuție Brașov s-a constituit parte civilă cu suma de 1.247.559.791 ROL, echivalentul sumei de 44.030 DOLARI SUA, daune materiale, constând în valoarea de înlocuire a camionului.
9. Pe data de 21 - 22 noiembrie 2001, pe timp de noapte, inculpatul T.M., împreună cu învinuitul M.M., au sustras, din parcarea situată în fața Stadionului O., din C.V., sector 3 București, autocamionul marca R., de culoare alb, cu prelată de culoare albastră și remorca, aparținând părții vătămate SC G.T. SRL, pe care învinuitul le-a transportat în parcarea motelului L, situat pe D.N. Sebeș - Alba, unde remorca a fost abandonată, găsită, ulterior, de organele de poliție, iar autocamionul a fost vândut de inculpatul T.M., cu suma de 60.000.000 ROL, inculpatului C.E., care, la rândul său, l-a vândut cumpărătorului de bună-credință G.N., ce s-a constituit parte civilă cu suma de 70.000.000 ROL, la al cărui domiciliu, din Comuna Șugag, județ Alba, a fost găsit autocamionul, cu seria de șasiu modificată, prin polizare și repoansonare, predat în custodie reprezentantului G.M. al părții vătămate (fila 647, vol. II, d.u.p.).
Partea vătămată SC G.T. SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 95.000.000 ROL (fila 645, vol. II, d.u.p).
10. Pe data de 13 - 14 noiembrie 2001, pe timpul nopții, inculpații T.M., P.V. și I.M. s-au deplasat, cu autoturismul marca M., unde inculpatul I.M. a pătruns, cu ajutorul unei lere, în interiorul autobasculantei, aparținând părții vătămate Ț.L., pe care a condus-o până în locul în care-l așteptau inculpații T.M. și P.V.
Inculpatul P.V. a transportat autobasculanta mai întâi în municipiul Pitești, apoi în orașul Alba-lulia, în zona Stadionului U., unde a fost preluată de inculpatul T.M., sosit cu autoturismului său, care a dus-o la domiciliul inculpatului B.S., de la care a primit, ca preț, suma de 40.000.000 ROL.
Inculpatul B.S. a dezmembrat autobasculanta, așa încât cabina a vândut-o, cu suma de 5.000.000 ROL, părții vătămate B.F., care, la rândul său, a înstrăinat-o martorului H.A., cumpărător de bună-credință, care a folosit-o pentru autobasculanta marca R., cumpărată de la martorul I.V. și schimbată cu autobasculanta părții vătămate B.F., 6 roți le-a vândut inculpatului S.M., iar parte din subansamble le-a montat pe o autobenă, cumpărată de la SC T. SA, Vâlcea, cu șasiu modificat, pe care, în baza actelor de identitate ale acesteia, a vândut-o părții vătămate D.M., cu suma de 120.000.000 ROL, de către inculpatul S.M., ginerele acesteia.
Partea vătămată T.L., care, inițial, a estimat prejudiciul material la suma de 150.000.000 ROL, a declarat în fața instanței de judecată că nu se constituie parte civilă, întrucât autobasculanta i-a fost restituită, conform procesului-verbal de custodie, depus la fila 563, vol. II, d.u.p.
Partea vătămată D.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 950.000.000 ROL, reprezentând prețul reactualizat în funcție de rata inflației și beneficiul nerealizat.
11. Pe data de 11 - 12 ianuarie 2001, în timpul nopții, inculpatul T.M., împreună cu învinuitul M.M., au sustras, din parcarea situată în sectorul 3 București, autocamionul marca R., aparținând părții vătămate SC V.G.E.T.P. SRL, pe care inculpatul, prezentându-se ca director al unei societăți comerciale de transport, l-a vândut, cu suma de 60.000.000 ROL, din care a primit suma de 30.000.000 ROL, cumpărătorului de bună-credință T.A., la a cărui reședință, din orașul Sebeș, județul Alba, a fost găsit autocamionul, lăsat în custodia reprezentantului legal V.G. al părții vătămate, conform procesului verbal de la fila 542, vol. II, d.u.p.
S-au constituit părți civile partea vătămată SC V.G.E.T.P. SRL cu suma de 636.105.000 ROL, despăgubiri materiale, constând în contravaloarea reparațiilor și beneficiului nerealizat, precum și partea vătămată T.A. cu suma de 30.000.000 ROL.
12. Pe data de 21 - 22 decembrie 2000, pe timp de noapte, inculpatul T.M., împreună cu învinuitul M.M., au sustras autocamionul marca R., cabină de culoare alb, prelată albastru și caroserie cu obloane de aluminiu, aparținând părții vătămate SC S.C. SRL, pe care învinuitul l-a condus la reședința inculpatului M.D.D., din satul Șard, comuna Ighiu, județul Alba, unde a fost găsit de organele de poliție, în interiorul cabinei aflându-se actele de substituire pe numele inculpatului T.M., și lăsat în custodia reprezentantului legal A.M. al părții vătămate (fila 491, dup vol. I, d.u.p.), care s-a constituit parte civilă cu suma de 250.000.000 ROL, fără a preciza titlul.
13. Pe data de 6 - 7 septembrie 2000, în timp de noapte, inculpatul T.M. a sustras autobasculanta marca R., aflată în proprietatea părții vătămate M.C., pe care a condus-o la domiciliul inculpatului B.S., care, folosind acte de identitate ale autobasculantei marca R., cumpărată anterior de la SC S. Ocna Mureș, a vândut-o, cu suma de 110.000.000 ROL, revopsită și cu seria sașiului modificată, părții vătămate O.S.B., de unde a fost ridicată și predată părții vătămate, care nu s-a constituit parte civilă (fila 281, d.i.f.).
Partea vătămată O.S.B. s-a constituit parte civilă, calitate transmisă, prin H.G. nr. 860 din 30 august 2001 (fila 87, d.i.f.), către Direcția Silvică Sibiu, care a solicitat restituirea prețului, la care se adaugă alte cheltuieli efectuate, în sumă totală de 176.419.781 ROL.
14. Pe data de 17 – 18 august 2000, pe timpul nopții, inculpatul T.M. a sustras autoturismul marca A., de culoare gri metalizat, aflat în proprietatea părții vătămate A.Ș.A.S. – I.C.P.A., pe care l-a condus până în județul Alba, unde l-a vândut inculpatului C.E., care, cunoscând proveniența, i-a plătit suma de 30.000.000 ROL, după care i-a polizat și poansonat seria de șasiu, aparținând unui autoturism aceeași marcă, nefuncțional, pe care-l deținea, fiind găsit la domiciliul inculpatului și predat în custodie lui Ț.C., angajatul părții vătămate (fila 368, vol. l, d.u.p.).
Partea vătămată A.Ș.A.S. – I.C.P.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 59.892.998 ROL, daune materiale, constând în contravaloarea pieselor montate pentru aducerea bunului în starea inițială și a instalației de aer condiționat cu care acesta era prevăzut.
15. Pe data de 6 - 7 iunie 2000, pe timpul nopții, inculpatul T.M. a sustras autobasculanta marca R., aflată în proprietatea părții vătămate SC S. SA, pe care a condus-o în parcarea motelului L., unde a vândut-o, cu suma de 40.000.000 ROL, din care a primit suma de 20.000.000 ROL, inculpatului B.S., care a transportat-o la domiciliul său din satul Șard, comuna Ighiu, județul Alba, unde a demontat plăcuțele de înmatriculare, înmânate inculpatului T.M.
Inculpatul B.S. a schimbat-o cu un alt autovehicul primit de la martorul I.V., care, la rândul său, a vândut-o părții vătămate D.C.G., autovehiculul fiind identificat în traficul rutier, și restituit lui B.F., angajatul părții vătămate SC S. SA (fila 346, vol. I, d.u.p.).
Partea vătămată SC S. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 160.000.000 ROL, despăgubiri materiale, constând în contravaloarea autobasculantei.
16. Pe data de 14 - 15 ianuarie 2000, în timpul nopții, inculpatul T.M. a sustras, autobasculanta marca R., cabină de culoare albastru și bena gri, proprietatea părții vătămate R.A.T.B., pe care a transportat-o la reședința inculpatului M.D.D., care, cumpărând-o cu suma de 40.000.000 ROL, a șters și repoansonat seria de șasiu, înscrisă în certificatul de înmatriculare aparținând unei alte autobasculante uzate, apoi a vândut-o către SC P. SRL, cu suma de 90.000.000 ROL,
Autobasculanta a fost lăsată în custodia lui T.C., șofer (fila 290, vol. I, d.u.p.).
Partea vătămată R.A.T.B. s-a constituit parte civilă cu suma de 18.103.241 ROL, daune materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de reparație (fila 137,d.i.f)
Partea vătămată SC P. SRL s-a constituit parte civilă, solicitând restituirea prețului actualizat, la care se adaugă cheltuielile pentru punerea în funcțiune a autobasculantei, în valoare de 400.000.000 ROL.
17. Pe data de 23 - 24 septembrie 1999, pe timp de noapte, învinuitul B.M. a sustras autobasculanta marca Roman, cu cabină de culoare alb și benă gri, aparținând părții vătămate P.V., apoi a transportat-o la reședința inculpatului M.D.D., care a plătit inculpatului T.M. suma de 50.000.000 ROL, din prețul de 60.000.000 ROL, învinuitul luând plăcuțele de înmatriculare.
Inculpatul M.D.D. a polizat și repoansonat artizanal seria de șasiu, atribuindu-i identitatea unei alte autobasculante, apoi a vândut-o părții vătămate P.R., de la care a fost ridicată, și lăsată în custodia părții vătămate (fila 88, vol. I, d.u.p.).
A reținut că inculpatul T.M. este recidivist, în modalitatea prev. de art. 37 lit. a) C. pen., ca urmare a comiterii noilor infracțiuni în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 360 din 18 februarie 2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București, din dosarul nr. 4.495/1996, definitivă pe data de 4 octombrie 2000.
Cu privire la inculpatul P.V. a reținut că, prin sentința penală nr. 138/20 aprilie 1999 a Judecătoriei Videle, județul Teleorman, din Dosarul nr. 72/1999, definitivă, prin neapelare, la data de 3 mai 1999, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 37, lit. a), C. pen.
A reținut că inculpatul I.M., prin sentința penală nr. 286 din 9 martie 2000 a Judecătoriei Sectorului 2 București, din Dosarul nr. 20.029/1999, a fost condamnat la pedeapsa de 9 luni închisoare, executată în perioada 21 noiembrie 1999 – 28 iulie 2000, astfel că este recidivist postexecutoriu, potrivit art. 37, lit. b), C. pen.
A constatat că inculpatul C.E. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, prin sentința penală nr. 45 din 2 noiembrie 1999 a Judecătoriei Sebeș, județul Alba, din Dosarul nr. 1.423/1998, rămasă definitivă, prin neapelare, pe data de 15 februarie 1999, astfel că nu este îndeplinit primul termen al recidivei.
Pentru inculpatul M.I., în sarcina căruia au fost reținute disp. art. 37 lit. b) C. pen., a reținut că pentru pedeapsa de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani, aplicată prin sentința penală nr. 530 din 1 august 1994 a Judecătoriei Sectorului 6 București, din Dosarul nr. 2.897/1993, definitivă, prin neapelare, s-a împlinit termenul de reabilitare, astfel că, prin schimbarea încadrării juridice, a înlăturat starea de recidivă postexecutorie.
Prin Decizia penală nr. 145 din 28 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția I penală în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelantul-intimat-inculpat T.M. împotriva sentinței penale nr. 1.230 din 6 octombrie 2007 a Tribunalului București, secția I penală, în Dosarul nr. 2.801/2004.
S-a desființat, în parte, sentința penală și, în fond, rejudecând:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, repunând în individualitatea lor pedepsele de 10 ani închisoare, de 5 ani închisoare și de 7 ani închisoare.
În temeiul art. 334, C. proc. pen., s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptei penale din infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în stare de recidivă după condamnare, prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul T.M. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a), b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
Față de fiecare infracțiune concurentă în parte, s-a dispus, în temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor de 1 an închisoare, pentru art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., de 1 an închisoare, pentru art. 2 C. pen., raportat la art. 35 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., de 1 an închisoare, pentru art. 293 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., și de 1 an închisoare, pentru art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., iar, în temeiul art. 10 din Legea nr. 137/1997, revocarea grațierii din executarea pedepselor de 1 an închisoare, pentru art. 26 C. pen., raportat la art. 35 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 75 lit. a), C. pen., de 1 an închisoare, pentru art. 293 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., și de 1 an închisoare, pentru art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., aplicate prin sentința penală nr. 360 din 18 noiembrie 2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București, din Dosarul nr. 4.495/1996, definitivă pe data de 4 octombrie 2000, astfel încât s-a stabilit pedepsele de 11 ani închisoare, de 6 ani închisoare și de 8 ani închisoare, pe care, în temeiul art. 33 lit. a), C. pen., raportat la art. 34 alin. (1), lit. b) C. pen., le contopește, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 11 ani închisoare.
În temeiul art. 35, alin. (1) C. pen., s-a aplicat, alături de pedeapsa principală a închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 5 ani, care va fi executată după executarea pedepsei închisorii, potrivit art. 66 C. pen.
În temeiul art. 88, alin. (1) C. pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă pe durata 1 februarie 1995 - 15 aprilie 1995, inclusiv, din Dosarul nr. 4.495/1996 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, apelurile formulate de apelantii-intimați-înculpați B.S., M.D.D., C.E. și S.M. împotriva aceleiași sentințe penale,
În temeiul art. 369 alin. (1) C. proc. pen., s-a luat act de retragerea apelurilor declarate de apelantul-inculpat I.M. și de apelantul-parte civilă SC R.A.T.B. SA împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus pentru apelantul-intimat-inculpat T.M. reținerea și arestarea preventiva pe duratele 1 februarie 1995 - 15 aprilie 1995, inclusiv, din Dosarul nr. 4.495/1996 al Judecătoriei Sectorului 1 București, precum și 19 mai 2001 – 28 iulie 2006, inclusiv, în această cauză, pentru apelantul-intimat-inculpat B.S. reținerea din data de 11 iunie 2001 și arestarea preventivă pe durata 13 iunie 2001 – 29 noiembrie 2004, inclusiv, pentru apelantul-intimat-inculpat M.D.D. reținerea și arestarea preventivă pe durata 6 iunie 2001 – 29 noiembrie 2004, inclusiv, pentru apelantul-intimat-inculpat C.E. reținerea și arestarea preventivă pe durata 24 iulie 2001 – 21 aprilie 2005, inclusiv, pentru apelantul-intimat-inculpat S.M. reținerea din data de 24 iulie 2001, iar pentru apelantul-inculpat I.M. reținerea și arestarea preventivă pe durata 17 iunie 2001 -21 aprilie 2005, inclusiv.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., s-a constatat că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta pentru judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelantul-intimat-inculpat T.M., în timp ce, în temeiul art. 192 alin. (2) și alin. (4) C. proc. pen., au fost obligați apelanții-intimați-inculpați B.S. și S.M. să plătească fiecare câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, apelanții-intimați-inculpați M.D.D. și C.E. la plata a câte 400 lei, cheltuieli de procedura statului, din care suma de 200 lei, câte 100 lei pentru fiecare, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul M.J., apelantul-inculpat I.M. la plata sumei de 150 lei, cheltuieli de procedură către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul M.J., iar apelantul-parte civilă SC R.A.T.B. SA la plata sumei de 50 lei, cheltuieli de procedură către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de prim control judiciar a apreciat că apelul declarat de inculpatul T.M. este fondat numai în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele penale reținute în sarcina sa și anume din infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în stare de recidivă după condamnare în infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
S-a reținut că primul act material al infracțiunii de furt calificat, în formă continuată, la care se face referire la pct. 16 al rechizitoriului, a fost executat de inculpatul T.M. pe data de 14/15 ianuarie 2000, înainte de 4 octombrie 2000 când a rămas definitivă sentința penală nr. 360 din 18 noiembrie 2000 a Judecătoriei Sectorului 1 București, din Dosarul nr. 4.495/1996, când i-a fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat, avută în vedere ca prim termen al recidivei postcondamnatorii reținută în sarcina inculpatului.
În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat s-a apreciat că în mod corect, a fost reținută forma continuată, rezoluția infracțională unică fiind dovedită prin comiterea celor 15 acte materiale, în perioada 14 - 15 ianuarie 2000 – 18 - 19 mai 2001, la intervale scurte de timp, în aceeași modalitate, și împreună cu alte persoane.
Instanța de prim control judiciar a apreciat că vinovăția inculpatului T.M. este dovedită și pentru actele materiale de furt calificat de la punctele 3, 6, 9, 12, 14, 15, 16 și 17, făcând o analiză a acestora prin raportare directă la mijloacele de probă care dovedesc vinovăția inculpatului.
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice cu privire la actele materiale de furt calificat de la punctele 1, 4, 5, 7, 8, 10, 11 și 13 din rechizitoriu în infracțiunea de favorizare a infractorului, aflată în concurs real, Curtea de Apel a considerat-o nefondată, acestea au fost comise în realizarea unei unice rezoluții infracționale și anume de sustragere de bunuri, iar modalitatea similară de executare a actelor materiale succesive în timp demonstrează că nu poate fi doar o tăinuire, ci o participație.
De asemenea a fost respinsă cererea inculpatului T.M. privind contopirea pedepselor închisorii apreciindu-se că acesta ar fi privat de o cale de atac. Prejudiciul a fost apreciat a fi calculat în mod corect, motiv pentru care a fost respinsă cererea de înlăturare a dispozițiilor art. 208 - 209 alin. (4) C. pen.
S-a constatat că instanța de fond în mod nelegal a dispus cumulul cu o pedeapsă rezultantă, în loc să dispună revocarea suspendării condiționate în funcție de fiecare infracțiune concurentă în parte, după care să facă aplicarea regulilor concursului de infracțiuni.
În ceea ce privește apelurile declarate de inculpații S.M. și B.S. acestea au fost considerate nefondate, faptele pentru care au fost trimiși în judecată fiind probate.
Totodată s-a reținut că pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate cu respectarea criteriilor arătate în art. 72 C. pen. nefiind justificată individualizarea acestora.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă V.G. și inculpații B.S., T.M., S.M. și M.D.D., în termen legal.
În recursul declarat de partea civilă V.G. acesta solicită obligarea inculpaților la repararea autoizotermei, reactualizarea sumei în raport de rata inflației, calcularea prejudiciului adus firmei SC V.G.E.T.P. SRL din anul 2001 și până în prezent, precum și daune morale.
Inculpații B.S. și M.D.D. în recursurile declarate, invocă dispozițiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând înlăturarea sporului de 6 luni și aplicarea unei pedepse redusă la perioada deja executată, în raport de circumstanțele reale ale faptei și cele personale.
Inculpatul T.M. în motivele scrise de recurs consideră hotărârea instanței de apel ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. și art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.
Astfel se arată că în mod greșit instanțele de fond și de apel au respins cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice din art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 33 C. pen., întrucât faptele reținute în actul de sesizare constituie infracțiuni distincte, săvârșite în momente diferite, fără ca autorul să acționeze în realizarea aceleiași unități de rezoluție infracțională.
De asemenea se arată că în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea de la pct. 2 din rechizitoriu, deoarece făptuitorul S.A. recunoaște că T.M. nu a fost implicat în acest furt, motiv pentru care se impune achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Participarea inculpatului nu este dovedită nici pentru faptele reținute în rechizitoriu la punctele 3, 6, 9, 12, 14, 15, 16, 17.
În ceea ce privește faptele reținute la pct. 1, 4, 5, 7, 8, 10, 11 și 13 se impune schimbarea încadrării juridice în favorizarea infractorului.
O altă critică vizează respingerea în mod greșit de către instanța de apel a cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa din infracțiunea prevăzută de art. 208-209 alin. (1) și (4) lit. a), e), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 208-209 alin. (1) lit. a), e), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. în raport de concluziile raportului de expertiză contabilă.
În ceea ce privește pedeapsa solicită aplicarea unei pedepse care să permită beneficiul liberării condiționate.
Concluziile reprezentantului M.P., ale apărătorilor inculpaților, ale intimatelor părți civile cât și ultimul cuvânt al acestora au fost consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând recursurile declarate prin prisma dispozițiilor prevăzute de art. 3859 pct. 14, 17 și 18 C. proc. pen., cât și din oficiu, în conformitate cu art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile declarate de către inculpații B.S., T.M. și M.D.D. sunt nefondate, iar recursul declarat de partea civilă V.G. este inadmisibil pentru următoarele considerente.
Conform art. 1 C. proc. pen., scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.
În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.
Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul de apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți, în procesul penal, obligație respectată în prezenta cauză conform speței (D. contra României).
Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat a rezultat că în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, iar la rândul ei, în baza propriului examen în mod judicios și motivat a stabilit vinovăția inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimise în judecată, în raport cu vinovăția de fapt reținută.
Înalta Curte consideră că în cauză prima instanță de control judiciar a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor stabilind că faptele inculpaților se circumscriu infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., de furt calificat și respectiv complicitate la furt calificat și înșelăciune.
Examinând recursul inculpatului T.M. prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., Înalta Curte îl consideră nefondat pentru următoarele considerente.
În vederea stabilirii unei încadrări juridice corecte a faptei, instanțele sunt datoare să stabilească existența reală a faptelor și poziția subiectivă a inculpatului în raport cu fapta comisă, proces rezultat din probele strânse de organele de cercetare penală și verificate în cadrul cercetării judecătorești, precum și din probele administrate nemijlocit de instanțele de judecată în baza rolului său activ și în vederea stabilirii complete a adevărului în cauza dedusă judecății.
Critica inculpatului T.M. vizând greșita reținere a formei continuate pentru infracțiunea de furt calificat și nu forma concursului real de infracțiuni este nefondată.
În cauză sunt îndeplinite condițiile infracțiunii continuate și anume:
- existența unei pluralități de acțiuni săvârșite la intervale diferite de timp (în perioada 14 - 15 ianuarie 2000 – 18 - 19 mai 2001) au fost comise 15 acte materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de furt calificat la intervale scurte de timp, chiar de mai multe ori într-o lună.
- acțiunile au prezentat fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni (furt calificat) (au fost realizate prin aceeași modalitate - locuri publice, în timpul nopții, prin efracție), de către aceeași persoană.
- acțiunile au fost comise în baza aceleiași rezoluții infracționale, așa încât nu se poate vorbi despre existența concursului de infracțiuni.
Neîntemeiată apare în opinia Înaltei Curți și solicitarea inculpatului T.M. de schimbare a încadrării juridice cu privire la actele materiale de furt calificat de la pct. 1, 4, 5, 7, 8, 10, 11 și 13 din rechizitoriu în infracțiunea de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 C. pen., aflate în concurs real.
Potrivit art. 264 C. pen. constituie infracțiunea de favorizarea infractorului ajutorul dat unor infractori fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorilor folosul sau produsul infracțiunii.
Ori din actele dosarului, rezultă că între inculpatul T.M. și ceilalți coinculpați a existat o înțelegere înainte stabilită cu privire la sprijinul acordat de inculpatul T.M., inculpații au hotărât împreună săvârșirea infracțiunilor și participarea efectivă la aceasta, fiecare având un rol stabilit dinainte și primind o renumerație pentru acest fapt așa încât nu a existat din partea inculpatului T.M. un ajutor fără o înțelegere prealabilă.
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice prin înlăturarea alin. (4) al art. 209 C. pen. aceasta este nefondată, Înalta Curte va constata că valoarea totală a autovehiculelor sustrase, ca autori sau complici, astfel cum s-a reținut la pct. 1-16 din rechizitoriu, depășește suma de 2.000.000.000 ROL, prev. de art. 146 C. pen.
Deși 5 părți civile au renunțat la pretențiile inițiale (suma fiind de 755.000.000 lei) acest fapt nu reprezintă relevanță juridică, atâta timp cât restituirea bunurilor a fost o împrejurare ulterioară acțiunii de sustragere care constituie elementul material al infracțiunii de furt, la stabilirea prejudiciului material avându-se în vedere strict valoarea bunului la data sustragerii acestuia.
Motivul de recurs privind eroarea gravă de fapt, respectiv greșita aplicare a legii, întemeiate pe dispozițiile art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., în sensul că se impune achitarea sa pentru faptele de la punctele 2, 3, 6, 9, 12, 14, 15, 16 și 17 din rechizitoriu sunt nefondate.
Referitor la eroarea gravă de fapt, jurisprudența și literatura de specialitate au statuat că prin aceasta de înțelege o greșită examinare a probelor. Or, în cauză instanțele au interpretat judicios probele cauzei, dând eficiență întregului material probator al cauzei, soluția fiind în deplină concordanță cu acestea.
Având în vedere apărarea formulată de inculpatul T.M. în cursul urmăririi penale și al judecății, Înalta Curte a reținut că jurisprudența C.E.D.O. a stabilit în sensul ca „principiul prezumției de nevinovăție reclamă, printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării și că dubiul să fie profitabil acuzatului. Acuzării, îi revine obligația de a arăta învinuitului care sunt acuzațiile cărora le va face obiectul și a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declarație de vinovăție.
Statul este obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuși sau cu asistența unui avocat) și să-i permită, să interogheze sau să pună să fie audiați martorii acuzării. Elementele de probă trebuie să fie produse în fața acuzatului în audiență publică și în vederea unei dezbateri în contradictoriu (plenul Hotărârii nr. 6 din decembrie 1988 B., M. și J. versus Spania).
Probele administrate trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Inculpatul T.M. nu a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa, instanțele de judecată în stabilirea vinovăției inculpatului au avut în vedere întregul material probator administrat în cauză, nu numai declarații scrise.
Inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalității de arme, promovat de C.E.D.O., probele strânse în cursul urmăririi penale fiind verificate de către instanțele de judecată în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu.
Din probele strânse în cursul urmăririi penale și care au servit ca temei de trimitere în judecată precum și probele administrate în faza judecății au dovedit că inculpatul T.M. este autorul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
În cauză, din modul de operare asemănător în cazul faptelor de furt (noaptea, loc public, erau vizate un anumit tip de mașini), din declarațiile celor implicați (C.E., M.D., B.S., I.M., P.V., M.I.) alături de inculpatul T.M. în activitatea infracțională a rezultat că acesta era coordonatorul întregii operațiuni – identifica mașinile ce urmau a fi furate, stabilea locurile de întâlnire cu ceilalți coinculpați, locul unde mașinile furate erau lăsate, stabilea contacte cu potențialii cumpărători, încasa sume de bani obținute din vânzarea acestora – fiind suficient ca unul din aceste acte materiale să fie executat de inculpatul T.M. pentru a fi reținută forma autoratului.
La data de 05 mai 2001 (fapta pct. 2) a fost sustrasă autobasculanta marca R. de către inculpatul T.M. ajutat de B.M. și S.A., ulterior basculanta, la ordinul lui T.M. a fost transportată în județul Alba de către inculpatul P.V., fiind preluată de către inculpatul B.S., inculpatul T. primind de la acesta din urmă suma de 35 milioane lei.
Vinovăția inculpatului T.M. este dovedită cu declarația inculpatului P.V. (f. 1165-1168) descrie modul concret în care s-a săvârșit fapta, cu procesul verbal de confruntare dintre cei doi (f. 1059-1061) cu listingul apelurilor telefonice efectuate de inculpatul T.M. din care rezultă că l-a apelat pe inculpatul P.V. de 18 ori, inclusiv în noaptea furtului, precum și cu declarațiile inculpatului B.S., care confirmă susținerile inculpatului P.V., cât și cu listingul telefonic (f. 126 din care rezultă că la 05 mai 1001 în intervalul orar 8-18,28 inculpatul B. a fost apelat de inculpatul T.M. pe telefonul mobil de 12 ori), astfel încât susținerile sale privind nevinovăția sunt infirmate de probele existente la dosar.
Astfel la data de 3 - 4 mai 2001 (fapta pct. 3), pe timp de noapte, inculpatul T.M. și învinuitul M.M. au sustras, prin efracție, autobasculanta marca R. aparținând părții vătămate Ispas Ion, pe care a lăsat-o în localitatea Lancrăm, județul Alba, la stâna martorului C.M., de unde a fost luată de partea vătămată C.N., cumpărător de bună-credință. Inculpatul T.M. s-a prezentat acesteia ca fiind directorul unei societăți comerciale din București care vinde autobasculante uzate. Implicarea inculpatului T.M. rezultă din declarațiile martorului C.M., date atât în faza de urmărire penală și menținute în fața instanței de fond din care rezultă că cel care a adus mașina la stână a fost T.M., recunoscut de pe planșele fotografice, conform procesului-verbal din 24 iulie 2001 (filele 915 și 916, vol. 3 d.u.p),care s-a prezentat ca fiind șef de autobază în București, acesta fiind cel care și-a însușit pe nedrept bunul aparținând altei persoane, participația sa îmbrăcând forma coautoratului, cât și din declarațiile martorului S.N. (f. 923-925).
La punctul 6 din rechizitoriu, se reține că pe data de 12/13 aprilie 2001, în timpul nopții, inculpatul T.M. a sustras, din parcarea blocului autospeciala marca R., de culoare vișiniu, aparținând părții vătămate R.A., care a fost găsită de organele de poliție în curtea morii inculpatului S.M. cu seria de șasiu modificată artizanal. Din coroborarea declarațiilor inculpatului S.M. (acesta a învederat că l-a cunoscut pe T.M. prin intermediul lui B.S., fiind șef la o societate comercială de transporturi, care are autobasculante de vânzare) cu ale inculpatului B.S. și ale martorului I.V. rezultă implicarea inculpatului T. în furtul autospecialei. Mai mult inculpatul B.S. a învederat că a fost amenințat de inculpatul T. pentru a nu face dezvăluiri (f. 1327, 1310-1314).
Participarea inculpatului T.M. la fapta de la punctul 9 din rechizitoriu (din 21 - 22 februarie 2001, pe timp de noapte, a sustras din parcarea din fața Stadionului O. din C.V., sector 3, autocamionul marca R., de culoare alb, aparținând părții vătămate SC G.T. SRL, pe care l-a transportat în parcarea motelului L., situat pe D.N. Sebeș - Alba, pe care l-a vândut cu suma de 60.000.000 ROL, inculpatului C.E., care, la rândul său, l-a vândut cumpărătorului de bună-credință G.N., la al cărui domiciliu, din comuna Șugag, județ Alba, a fost găsit, cu seria de șasiu modificată, prin polizare și repoansonare) este dovedită cu declarațiile constante ale inculpatului C.E., care a declarat că a cumpărat autocamionul de la inculpatul T., acesta fiind cel care a adus camionul și tot acestuia i-a înmânat suma de 60 milioane rol, cât și cu ale martorului G.N. (f. 649).
Pentru fapta de la pct. 12 din rechizitoriu, (21 - 22 decembrie 2000 pe timp de noapte, inculpatul T.M., împreună cu învinuitul M.M., au sustras autocamionul marca R., pe care inculpatul l-a condus la reședința inculpatului M.D.D.) implicarea inculpatului T.M. este dovedită cu declarațiile inculpatului M.D.D. care se coroborează cu planșele foto, cu procesul verbal din 5 iunie 2001 și cu raportul de constatare tehnico științifică criminalistică.
Implicarea inculpatului T.M. în furtul autocamionului marca R. e demonstrată și de faptul că acesta l-a dat inculpatului B.S., când respectivul a revopsit mașina, prelata cu care aceasta era prevăzută în momentul sustragerii. Or, e greu de admis că în situația în care autocamionul ar fi fost sustras de altă persoană decât inculpatul T., aceasta ar fi cumpărat, așa cum susține ulterior, vehiculul prevăzut cu toate elementele de identificare, respectiv prelata.
Sustragerea autoturismului marca A., de culoare gri metalizat, aflat în proprietatea părții vătămate A.Ș.A.S. – I.C.P.A. de către inculpatul T.M. (fapta pct. 14 din rechizitoriu) este dovedită cu declarația inculpatului C.E. (f. 1384-1388) care a învederat că cel care i-a adus și vândut autoturismul a fost inculpatul T., declarația acestuia coroborându-se cu procesul-verbal din data de 30 iulie 2001 al D.G.P.M.B., cu raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică din 2 iulie 2001.
Inculpatul T.M. a fost implicat și în furtul, autobasculantei marca R. (fapta de la pct. 15 din rechizitoriu), dovada fiind modul de operare identic - pe timpul nopții, mașina a fost lăsată în parcarea motelului L. (și alte mașini furate de către inculpat au mai fost lăsate în această parcare, după care a fost vândută inculpatului B.S.) - cât și declarațiile inculpatului B. și ale martorilor I.V. și D.C.G.
În fapta de la punctul 16 din rechizitoriu (la 14 - 15 ianuarie 2000 inculpatul a sustras autobasculanta marca R. proprietatea părții vătămate R.A.T.B., pe care a transportat-o la reședința inculpatului M.D.D.) implicarea inculpatului T.M. este demonstrată cu declarația inculpatului M.D.D. (f. 1269-1271), cât și cu procesul verbal de confruntare dintre cei doi inculpați (f. 308-309).
Participarea inculpatului T.M. la săvârșirea faptei de la pct. 17 rechizitoriu (la 24 septembrie 1999 inculpatul T. ajutat de B.M. au sustras autobasculanta marca R., proprietatea numitului P.V., în cele din urmă autobasculante ajungând la inculpatul M.D., în schimbul căreia a înmânat inculpatului T. suma de 50 milioane lei) este dovedită cu declarația inculpatului M.D. care a arătat că autobasculanta a fost condusă la reședința sa de către T.M. care era însoțit de un individ, ulterior recunoscut din planșe foto, a fi numitul B.M.
Toate aceste dovezi coroborate, constituie probe clare de vinovăție a căror lipsă de temeinicie nu a putut fi demonstrată de inculpat, potrivit art. 66 alin. (2) C. proc. pen.
Susținerea inculpatului T.M. în sensul imposibilității prezenței sale la săvârșirea unor fapte, datorită distanței pe care nu o putea parcurge (se afla la Alba Iulia și nu putea ca seara în aceeași zi să fie la București) nu este relevantă în stabilirea participației inculpatului, deoarece forma participării la unele dintre infracțiuni s-a limitat nu la prezența sa fizică, la locul săvârșirii faptei, ci prin forma complicității acordate în diverse modalități.
Examinând recursul inculpatului T.M. cât și recursurile inculpaților B.S. și M.D.D. cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate (art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.) Înalta Curte le consideră nefondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 72 C. pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pentru a-și îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravitatea faptei și potențialului de pericol social pe care-l prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Funcția de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunilor, care să țină seama de persoana căreia îi e destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe în sensul adaptării la condițiile social etice impuse de societate.
Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, s-a efectuat o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen., ținându-se cont de gradul de pericol social în concret ridicat al faptelor comise (furt calificat, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, înșelăciune) agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor (pe timp de noapte, de ștergere a seriei motorului), atitudinii inculpaților (inculpatul T.M. nu a recunoscut săvârșirea faptelor, inculpații B.S. și M.D.D. au recunoscut parțial săvârșirea faptelor).
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care văzând constrângerea la care este supus acesta sunt puse în situația de a reflecta asupra lor comportării viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărime a privațiunii trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise în C. pen., art. 52 alin. (1), potrivit căruia „scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”.
În lumina criteriilor prev. de art. 72 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne specifice faptei și făptuitorului.
Faptele celor trei inculpați prezintă un grad ridicat de pericol social, în operația complexă a individualizării tratamentului penal, în mod corect s-a ținut seama de împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, împrejurări coroborate cu atitudinea acestora, demonstrează că resocializarea lor viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unor pedepse ferme, care sunt în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen.
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată într-un cuantum mai redus nu este aptă să îndeplinească funcțiile și nici a realiza scopul pedepsei, în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită cât și a caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiune în ultima perioadă de timp.
Aceste infracțiuni de o amploare deosebită, care aduc atingere patrimoniului persoanei trebuie sancționate prompt, a reduce pedeapsa pentru autorul unor asemenea infracțiuni ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției. În plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T.M., B.S. și M.D.D.
În ceea ce privește recursul părții civile V.G., conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte îl va respinge ca inadmisibil având în vedere că acesta nu a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond.
Cu privire la recursul inculpatului S.M. va constata că prin încheierea din 25 martie 2009 s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul S.M.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de partea civilă V.G. împotriva Deciziei penale nr. 415 din 28 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția I-a penală.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.S., T.M. și M.D.D., împotriva Deciziei penale nr. 415 din 28 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția I-a penală.
Constată că prin încheierea din 25 martie 2009 s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul S.M. împotriva aceleiași decizii.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei fiecare, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 400 lei pentru fiecare din intimații inculpați C.E., I.M., M.I. și P.V. se vor suporta din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 iulie 2009.