Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3208/2009 AI generated

Boundary Dispute: Cassation Annullity for Non-Payment of Judicial Stamp Duty

Case Number Decizia nr. 3208/2009
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellants' appeal as insufficiently stamped, thereby upholding the second-instance decision which had confirmed the lower courts' orders in favor of the plaintiff. The dispute concerned a civil action for boundary line establishment and property respect, wherein a company sued neighbors for encroaching on a 0.70-meter-wide strip of land and constructing poultry coops on the plaintiff's property, seeking to establish the boundary according to a purchase agreement and demolition of the structures. While the district court initially declined jurisdiction to the commercial section of the court of appeals, the latter ultimately admitted the action and ordered the defendants to respect the plaintiff's property rights and remove the encroachments; the cassation court focused solely on procedural compliance, applying Articles 20(1)-(3) of Law No. 146/1997 regarding judicial stamp duties and Article 302(2) of the Civil Procedure Code, finding that the appellants failed to attach proof of payment of the required stamp duty or comply with the court's order to pay, necessitating the annulment of the appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 304 C. proc. civ, art. 3021 alin. (2) C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Boundary Dispute: Cassation Annullity for Non-Payment of Judicial Stamp Duty: Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții M.I. și MG., fără a indica motivele de nelegalitate conform art. 304 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
payment of stamp duty commercial dispute action for annulment declining of jurisdiction land law article of civil procedure

Cited Legislation

AI generated
art. 304 C. proc. civ
și MG., fără a indica motivele de nelegalitate conform art. 304 C. proc. civ.
art. 3021 alin. (2) C. proc. civ
63 din 30 aprilie 2009 sub aspectul regularității declarării acestuia, se constată că, eludând dispozițiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., recurenții nu au atașat dovada achitării taxei de timbru, conform legii, încălcând și prevederile art.
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997
civ., recurenții nu au atașat dovada achitării taxei de timbru, conform legii, încălcând și prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
civ., recurenții nu au atașat dovada achitării taxei de timbru, conform legii, încălcând și prevederile art. 20 alin.
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
Astfel fiind, cu aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, recursul pârâților împotriva deciziei nr.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC P.C. SRL Buzău, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții MG., MS. și Municipiul Buzău, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile reclamantei și ale pârâților M., astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Municipiul Buzău la data de 13 noiembrie 2007. Ca urmare a stabilirii liniei de hotar, reclamanta a solicitat ca pârâții M să fie obligați la respectarea dreptului reclamantei de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care aceștia din urmă au acaparat-o, respectiv fâșia în lățime de 0,70 m, care rezultă din cuprinsul planului de amplasament și delimitare a imobilului, cu nr. cadastral 14103.

În subsidiar, reclamanta a solicitat ca pârâții M să fie obligați la stabilirea hotarului real dintre proprietățile învecinate și la desființarea cotinețelor de păsări edificate pe fâșia de teren care aparține reclamantei.

Judecătoria Buzău, făcând aplicarea dispozițiilor art. 56 C. com, prin sentința civilă nr. 1634 din 20 martie 2008 a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, secția comercială.

Prin sentința nr. 1335 din data de 13 noiembrie 2008 Tribunalul Buzău a admis acțiunea reclamantei SC P.C. SRL Buzău, a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamantei și a pârâților pe aliniamentul 3-27-28-29, identificată pe planul de amplasament și delimitare conform anexei 3 la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, a obligat pârâții MG. și MS. să lase în deplină proprietate și posesie fâșia de teren lată de 0,70 m și lungă de 7,96 m, pe care sunt amplasate cotețele de păsări, și fâșia de teren lată de 0,70 m și lungă de 11,74 m, ce reprezintă drum de acces pe lângă zidul clădirii reclamantei; a obligat pârâții MG. și MS. să desființeze cotețele de păsări aflate pe terenul proprietatea reclamantei.

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 63 din 30 aprilie 2009 a respins ca nefondat apelul pârâților MG. și MS., reținând, în esență, că în baza probelor administrate s-a constatat că pârâții nu respectă obligația de a lăsa în folosința reclamantei fâșia de trecere, în lățime de 0,7 m și lungă de 7,96 m, precum și drumul de acces situat pe lângă zidul imobilului, având o lățime de 0,7 m și o lungime de 11,74 m.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții M.I. și MG., fără a indica motivele de nelegalitate conform art. 304 C. proc. civ.

Examinând recursul declarat împotriva deciziei nr. 63 din 30 aprilie 2009 sub aspectul regularității declarării acestuia, se constată că, eludând dispozițiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., recurenții nu au atașat dovada achitării taxei de timbru, conform legii, încălcând și prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Dând eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 instanța a citat recurenții cu mențiunea de a achita, în solidar, taxa judiciară în sumă de 8 lei (filele 15 și 18) însă aceștia nu au înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței și nici nu au făcut cerere pentru reexaminarea taxei de timbru menționată.

Astfel fiind, cu aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, recursul pârâților împotriva deciziei nr. 63 din 30 aprilie 2009, urmează a fi anulat ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâții M.I. și M.G. împotriva deciziei nr. 63 din 30 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2009.