Validity of auction protocol and judicial omission of specific appeal grounds under Article 318 CPC
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the application for annulment, leaving the appellate decision rejecting the parties' appeals in force and making the judgment irrevocable. The case involved a commercial dispute where a company challenged the appellate court's refusal to annul a 2002 auction protocol, arguing that the Supreme Court had erroneously omitted to examine their specific appeal ground concerning the misapplication of Law No. 64/1995. The Supreme Court found the annulment ground unfounded, determining that the appellate court had substantively analyzed and rejected the shared legal arguments regarding property ownership and the validity of the auction protocol, thereby negating the claim of a procedural omission under Article 318 of the Code of Civil Procedure, and consequently dismissed the application pursuant to Article 320 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 319 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 100 din Legea nr. 64/1995, art. 320 C. proc. civ; Validity of auction protocol and judicial omission of specific appeal grounds under Article 318 CPC: Din cele de mai sus rezultă că nu ne aflăm în ipoteza invocată de contestatoare și prevăzută de art. 318 teza a II-a C. proc. civ. respectiv ca instanța de recurs să fi omis din greșeală să cerceteze motivul de recurs invocat de contestatoarea-recurentă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 3750 din 11 decembrie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâtele SC A.C.T. SRL Baia Mare și SC P.M.I. SRL prin lichidator judiciar S.Z. împotriva deciziei nr. 114/A din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare SC A.C.T. SRL solicitând admiterea contestației, desființarea deciziei atacate și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii recursului său.
În motivarea contestației sale, în care indică drept temei de drept art. 318 și art. 319 C. proc. civ., contestatoarea susține că „din motivarea deciziei date rezultă că instanța de recurs a omis în totalitate să cerceteze și recursul nostru, pronunțându-se doar asupra motivelor de casare invocate de către cealaltă recurentă”. Astfel, în recursul său a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv că decizia curții de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, constând în aceea că reține greșit o altă cauză de nulitate a procesului-verbal de licitație din 10 decembrie 2002, întemeiată pe art. 100 din Legea nr. 64/1995, iar instanța de recurs a omis din greșeală a se pronunța pe acest motiv de recurs.
Examinând contestația în anulare prin prisma motivului invocat și a cerințelor textului legal pe care se întemeiază contestația, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
Prin decizia atacată de către contestatoare Înalta Curte a examinat motivele de recurs invocate de ambele recurente-pârâte privind procesul-verbal de licitație arătându-se în motivare că instanța de apel, prin decizia atacată, „a reținut, amplu documentat și bine argumentat, în esență, că la data încheierii procesului-verbal de licitație din 10 decembrie 2008 pârâta SC P.M.I. nu era proprietara utilajelor adjudecate de pârâta SC A.C.T. SRL”.
Chiar dacă, în această analiză, instanța de recurs nu face trimitere expresă la recursul pârâtei SC A.C.T. SRL este evident că a analizat motivul care a fost invocat și de către aceasta (ca și de cealaltă recurentă) iar în continuare instanța se pronunță, de această dată în mod expres și cu strânsă legătură cu motivarea anterioară, într-un mod neechivoc: „Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondate recursurile pârâtelor împotriva deciziei comerciale nr. 114/A din 21 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia, secția comercială”.
Din cele de mai sus rezultă că nu ne aflăm în ipoteza invocată de contestatoare și prevăzută de art. 318 teza a II-a C. proc. civ. respectiv ca instanța de recurs să fi omis din greșeală să cerceteze motivul de recurs invocat de contestatoarea-recurentă.
Față de cele arătate Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 320 C. proc. civ., să respingă contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2009.