Sale contract termination claim revived for retrial after lower courts' mistaken premise on unpaid installments.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice admitted the claimant's appeal, quashed the Court of Appeal's decision, and remanded the case to the same appellate court for a retrial on the merits, thereby setting aside both prior rulings (the trial court had dismissed the claim and the appeal court had upheld that dismissal). The dispute arose from the claimant's action seeking termination of a sale-purchase contract (no. 553/1995) for failure to pay installments, restitution of shares, and damages, on the ground that the defendant had not paid installments 5 and 9 (later clarified as installments 5–9). The lower courts had rejected the claim, holding that neither the special statutory provision (art. 151(4) of Law no. 99/1999) nor the contract allowed termination unless two consecutive installments were unpaid, which installments 5 and 9 were not. The High Court found that the claimant's clarifying statement of 9 January 2007 was not an amendment but a correction of a material error under art. 132(2)(1) of the Civil Procedure Code, and that the lower courts had failed to examine the evidence and the actual merits of the case, basing their rulings on an incorrect factual premise; accordingly, it applied art. 312(5) of the Civil Procedure Code and remanded for a full review of the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 151 alin. (4) Legea nr. 99/1999, art. 132 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ, art. 312 alin. (5) C. proc. civ; Sale contract termination claim revived for retrial after lower courts' mistaken premise on unpaid installments: The dispute arose from the claimant's action seeking termination of a sale-purchase contract (no. 553/1995) for failure to pay installments, restitution of shares, and damages, on the ground that the defendant had not paid installments 5 and 9 (later clarified as installments 5–9). The lower courts had rejected the claim, holding that neither the special statutory provision (art. 151(4) of Law no. 99/1999) nor the contract allowed termination unless two consecutive installments were unpaid, which installments 5 and 9 were not. The High Court found that the claimant's clarifying statement of 9 January 2007 was not an amendment but a correction of a material error under art. 132(2)(1) of the Civil Procedure Code, and that the lower courts had failed to examine the evidence and the actual merits of the case, basing their rulings on an incorrect factual premise; accordingly, it applied art. 312(5) of the Civil Procedure Code and remanded for a full review of the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the court to admit the appeal and remit the case to the appellate court for retrial.
Full text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta A.V.A.S. București, a chemat în judecată pe pârâta Asociația Salariaților și Conducerii Z. P.A.S. cu sediul în Carei, și a solicitat rezilierea contractului nr. 553/1995, reținerea de către reclamantă a sumelor plătite, obligarea pârâtei la restituirea acțiunilor și la plata prejudiciului de 1.457.984,01 lei precum și la daunele interese constituite din dobânzi și penalități, întrucât pârâta nu și-a îndeplinit obligația contractuală de plată a ratelor 5 și 9.
Tribunalul București, prin sentința comercială nr. 1749 din 6 februarie 2008, a respins ca neîntemeiată acțiunea, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile contractuale pentru rezilierea contractului întrucât atât prevederile legale [art. 151 alin. (4) Legea nr. 99/1999] cât și cele contractuale presupuneau pentru sancționarea cumpărătorului neîndeplinirea obligației de plată a dotă rate consecutive, iar ratele 5 și 9 nu sunt consecutive.
Curtea de Apel București prin decizia comercială 347 din 27 iunie 2008, a respins ca nefondat apelul reclamantei, reținând că prin dispoziții speciale s-a derogat de la prevederile art. 1020-1021 C. civ. astfel încât numai în condițiile neplății a două rate consecutive, contractul putea fi rezolvit.
Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Recurenta susține că din întreg cuprinsul acțiunii și actelor premergătoare acesteia rezultă că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a ratelor 5, 6, 7, 8, și 9 pentru care s-au făcut precizări speciale privind dobânzile iar în procesul-verbal de conciliere au fost expres prevăzute sumele datorate pentru fiecare dintre cele 5 rate consecutive neplătite.
De altfel prin adresa nr. 561/2002 s-a făcut mențiunea arătată iar instanța a încuviințat proba cu expertiză.
Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat instanței rezilierea contractului nr. 553/1995 și plata daunelor interese cu motivarea că pârâta nu și-a îndeplinit obligația contractuală de plată a ratelor 5 și 9.
În procesul-verbal de conciliere (fila 7 dosar fond) sunt specificate expres sumele de bani ce reprezintă daunele datorate pentru neplata ratelor 5–9, situație menționată și în cererea înregistrată la 9 ianuarie 2007, ca urmare a stăruinței judecătorului pentru stabilirea exactă a situației de fapt (încheierea din 6 decembrie 2006, fila 109 dosar fond).
Astfel cererea precizatoare din 9 ianuarie 2007 nu are caracterul unei modificări a cererii de chemare în judecată ci de îndreptare a unei greșeli materiale din cuprinsul cererii [art. 132 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.].
Fără a analiza materialul probator administrat în cauză, instanțele nu au intrat în cercetarea fondului, pronunțând hotărâri netemeinice și nelegale în raport cu cererile formulate de reclamantă, situație față de care, în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție să caseze decizia comercială 347 din 27 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București și să trimită cauza instanței de apel în vederea cercetării fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei nr. 347 din 27 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București și în consecință casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2009.