Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 7057/2009 AI generated

Rural land revision denied for lack of triple identity: no res judicata effect where parties, object, and cause differ between conflicting judgments

Case Number Decizia nr. 7057/2009
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the lower court's rejection of the revision request and leaving the prior judgment that dismissed both the initial property claim and the counterclaim in force. The dispute concerned a revision application based on an alleged contradiction between two final decisions regarding rural land ownership titles and possession protocols, where the appellant argued that a later tribunal decision violated the res judicata authority of an earlier 1996 judgment. The court ruled that the revision was unfounded because the two judgments did not satisfy the requirement of "triple identity" (parties, object, and cause) necessary for *contrarietate de hotărâri*; specifically, the object of the actions differed and the respondent was not a party to the earlier 1996 judgment, meaning its res judicata effect could not be invoked against him. The decisive legal basis was Article 322(7) of the Code of Civil Procedure, which requires that contradictory decisions be rendered in the same matter, between the same persons, with the same procedural quality, to permit revision on the grounds of conflict between judgments.

Legislator headnote

AI generated

art. 256 C. proc. civ, art. 315 C. proc. civ, art. 480 C. civ, art. 322 pct. 5 C. proc. civ, art. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 1201 C. civ; Rural land revision denied for lack of triple identity: no res judicata effect where parties, object, and cause differ between conflicting judgments: Astfel investit, Tribunalul Argeș, prin decizia nr. 42 din 19 februarie 2008, a respins cererea de revizuire, reținându-se că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. și a declinat competența materială de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
res judicata rural land ownership revision of a judgment civil dispute grounds for cassation identity of claims

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
decizia civilă nr. 16/2005
Apelurile declarate de reclamant și de pârât au fost admise de Tribunalul Argeș prin decizia civilă nr. 16/2005 care, analizând cu prioritate motivul de apel invocat de reclamant cu privire la nesoluționarea de către instanță a cererii privind anularea proceselor-verbale de punere în posesie nr.
decizia civilă nr. 119/2007
În speță, revizuientul susține că decizia civilă nr. 119/2007 pronunțată de Tribunalul Argeș a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 883/2004, judecătoria Câmpulung a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul N.V.C., precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul P.G. și a dispus anularea titlurilor de proprietate nr. 104249/1998 și nr. 122313/2003 pentru terenurile situate în punctele „Luncă" și „Dealul Mitoi" („Puțul sec").

Apelurile declarate de reclamant și de pârât au fost admise de Tribunalul Argeș prin decizia civilă nr. 16/2005 care, analizând cu prioritate motivul de apel invocat de reclamant cu privire la nesoluționarea de către instanță a cererii privind anularea proceselor-verbale de punere în posesie nr. 514/1998 și a reținut cauza pentru soluționarea fondului.

Prin decizia civilă nr. 701 din 10 iunie 2005, Tribunalul Argeș, a admis în parte acțiunea precizată și restrânsă formulată de reclamantul-parat N.V.C., a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant P.C., obligându-l pe acesta din urmă să lase în deplină proprietate și posesie reclamantului suprafețe de teren situate pe raza comunei Dârmănești, județul Argeș. S-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate eliberat pârâtului P.C. de Comisia Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, sub nr. 104149 din 14 aprilie 1998, precum și a fișei cu date pentru titlul de proprietate, eliberată aceluiași pârât cu privire la terenurile situate în punctele sus­menționate. S-a constatat, de asemenea, nulitatea absolută a proceselor-verbale de punere în posesie eliberate pârâtului P.C. de Comisia Locală Dârmănești de Fond Funciar sub nr. 514 din 20 mai 1998, cu privire la aceleași terenuri.

Prin decizia civilă nr. 1732/R/2005, Curtea de Apel Pitești a admis recursul reclamantului și al pârâtului, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelului.

În rejudecare, Tribunalul Argeș a dispus efectuarea unei expertize tehnice cu obiectivele dispuse de Curtea de Apel Pitești, în conformitate cu dispozițiile art. 315 C. proc. civ., iar prin decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007 a respins atât acțiunea precizată și restrânsă, cât și cererea reconvențională.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, că s-a făcut dovada că părțile nu au contestat faptul că toate terenurile revendicate au aparținut autoarei comune, P.E. și nu fac parte din loturile atribuite exclusiv mamei reclamantului sau tatălui pârâtului.

Având în vedere această situație, întrucât reclamantul și pârâtul nu sunt singurii moștenitori în viață ai defunctei E.P., în conformitate cu dispozițiile art. 480 C. civ., acțiunea în revendicare a fost respinsă ca inadmisibilă, nefiind respectată regula unanimității.

Cum reclamantul nu a făcut dovada dreptului său exclusiv de proprietate asupra terenului în litigiu, pentru care deține titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie, s-a constatat că nu se regăsește nici un motiv de nulitate a acestor acte, așa cum sunt ele enumerate de Legea nr. 169/1997.

De asemenea, nici pârâtul nu și-a probat dreptul exclusiv asupra terenurilor ce provin de la E.P. și sunt menționate în ambele titluri, astfel că, neregăsindu-se motivele de nulitate prevăzute de Legea nr. 169/1997 și cererea reconvențională a fost respinsă.

Prin cererea înregistrată la data de 23 mai 2007, precizată ulterior, revizuientul N.V.C. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 119 din 17 aprilie 2007, înregistrată inițial la Curtea de Apel Pitești, care prin adresa nr. 409/A din 24 mai 2007 a trimis-o spre competentă soluționare Tribunalului Argeș.

Astfel investit, Tribunalul Argeș, prin decizia nr. 42 din 19 februarie 2008, a respins cererea de revizuire, reținându-se că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. și a declinat competența materială de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 207/R din 29 mai 2008, Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondat recursul formulat de revizuient vizând cererea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. și a disjuns cererea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în favoarea curții de apel.

Investită cu soluționarea acestei cereri, Curtea de Apel Pitești, prin sentința civilă nr. 14/F din 11 septembrie 2008, a respins ca nefondată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Instanța a reținut în considerentele sale că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul în respectarea principiului autorității lucrului judecat și ca atare, hotărârile a căror contrarietate se invocă trebuie pronunțate în aceeași cauză, ca rezultat a două procese diferite, între aceleași persoane având aceeași calitate procesuală, fiind astfel necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice definitorii pentru reținerea existenței lucrului judecat.

Or, cum în speță cea de-a doua cerere are un alt obiect, fiind întemeiată pe o alta cauză, între alte părți, rezultă că prin cea de-a doua hotărâre nu a fost încălcat principiul autorității de lucru judecat, astfel că cererea de revizuire este nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs revizuientul N.V.C. care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9, susține că în mod greșit a considerat Curtea de Apel că între cele două hotărâri nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză întrucât, chiar dacă intimatul nu a fost parte în acțiunea soluționată prin sentința civilă nr. 445/1996 de către Judecătoria Câmpulung, această hotărâre îi este opozabilă.

Verificând legalitatea deciziei recurate în limitele criticilor formulate de recurentul-revizuent, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceleași calități.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul în respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin această cale extraordinară de atac urmărindu-se anularea ultimei hotărâri pronunțate.

Din dispozițiile legale menționate rezultă că posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri, atunci când există hotărâri potrivnice, este supusă, printre altele, condiției ca aceasta să fie dată în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, acestea fiind elementele caracteristice ale autorității lucrului judecat conform art. 1201 C. civ.

În speță, revizuientul susține că decizia civilă nr. 119/2007 pronunțată de Tribunalul Argeș a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 445/1996 a Judecătoriei Câmpulung.

Astfel, prin decizia civilă nr. 119/2007 pronunțată de Tribunalul Argeș a fost respinsă acțiunea având ca obiect revendicarea, cât și cererea reconvențională ce viza anularea ridurilor de proprietate, părți fiind reclamantul-pârât N.V.C., pârâtul-reclamant P.G.C., Comisia Locală de Fond Funciar Dârmănești, Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș.

Anterior, Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr. 445 din 06 februarie 1996 a soluționat o plângere întemeiată pe prevederile Legii nr. 18/1991, formulată de petiționarul N.V.C., în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Dârmănești.

Este evident că obiectul celor două acțiuni este diferit, iar în acțiunea finalizată cu sentința nr. 445/1996, intimatul din prezenta cauză, P.G.C. nu a fost parte și în consecință nu îi poate fi opusă autoritatea de lucru judecat invocată de revizuient.

Celelalte motive formulate de recurent privesc apărări de fond, ce nu pot fi analizate în recurs și nici nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 5 și 7, invocate de recurent, astfel că nu pot fi analizate de Înalta Curte.

În raport de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de revizuentul N.N.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuentul N.V.C. împotriva deciziei nr. 14 F din 11 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2009.